Adrian CRÂNGANU
În urmă cu exact patru ani scriam, în primul număr al ziarului: „Pentru că – parafrazând un minunat vers de-al lui Nichita Stănescu –, aşadar pentru că trebuiau să poarte un nume, oamenilor acestor locuri li s-a spus simplu şi frumos – GUGULANI. Ce înseamnă asta, cel mai bine o ştiu ei înşişi. Ei îşi ştiu graniţele care îi despart de ceilalţi, hotare săpate adânc mai ales în sufletele lor şi pe care le place să nu le încalce nimeni. Întrebaţi de lucrul acesta pe oricine, şi vă va spune la fel. Dacă sunt mai bogaţi decât alţii, e meritul numai şi numai al lor. Sunt mândri? Probabil ştiu ei de ce. Iar aceşti oameni de care vorbim aici şi-au construit capitala după chipul şi asemănarea lor, la Caransebeş.
Despre oraşul străbătut de două ape se spun multe. Că e o aşezare veche şi că e frumoasă ca nicicare alta. Că are ISTORIE. Perfect adevărat. Că la ora actuală este, economic vorbind, cel mai puternic oraş din judeţ. Că e în plină expansiune şi în continuă dezvoltare. Că i-a furat – cu şi fără ghilimele – Reşiţei o mulţime de firme, de investitori. Tot ce se poate. Indiferent, însă, de câtă legendă şi cât adevăr se ascund în zonele industriale de la Caromet sau de la fostul Mocars, ori sub umbra platanilor unici din Parcul Dragalina, un lucru e sigur: Caransebeşul şi oamenii lui merită să aibă un ziar adevărat. Unul care să scrie despre şi pentru gugulani. Încercări s-au făcut, şi nu puţine, chiar şi acum oameni inimoşi fac aproape imposibilul pentru a scoate pe piaţă o publicaţie, fiindcă e greu, infinit de greu să mai editezi azi un ziar, şi toţi aceşti temerari de bună-credinţă şi cu dragoste pentru cuvântul tipărit se bucură de tot respectul nostru. Socotim că a venit însă timpul pentru o schimbare, iar «Caraş-Severinul în 7 zile” să fie publicaţia care să se ridice la înălţimea aşteptărilor dv., să ofere răspunsuri la problemele care-i frământă pe cititori şi, de ce nu, să nască întrebări şi teme de meditaţie în minţile gugulanilor. Un loc unde să-şi spună păsurile şi unde să găsească sprijin la nevoie.
Şi cum nu trăim într-o lume perfectă, ci doar într-una mereu perfectibilă, tot aşa şi noi, echipa de profesionişti care ne-am înhămat să scriem acest ziar, sperăm să ţinem pasul cu ea. Iar asta înseamnă în primul rând să găsim ecou în minţile şi-n sufletele cititorilor şi, cu sprijinul dv., să mergemmai departe, mereu mai departe, iar cele 7 zile să devină ceva cotidian în Ţinutul Gugulanilor. Pentru că şi Caransebeşul şi ei merită cu prisosinţă asta. Pentru toate cele enumerate mai sus…”.
Iar azi cred la fel.
