O delegaţie a Băncii Mondiale, compusă din şapte persoane şi condusă de Tatiana Proskuryakova, şeful Biroului România al acestei instituţii, s-a aflat miercuri, 14 martie, la Caransebeş, unde au avut loc o serie de discuţii cu primarul municipiului, Felix Borcean, după care cu toţii s-au deplasat în zona de barăci din Balta Sărată, dar şi la Primărie, în Centrul civic, vizita încheindu-se la Casa de Cultură „George Suru”.

„A fost o vizită pe cât de surprinzătoare, pe atât de benefică, pentru că, la început, nici nu am ştiut scopul venirii delegaţiei Băncii Mondiale, dar am avut o discuţie prietenească şi extrem de deschisă cu cei şapte reprezentanţi ai instituţiei, care au dorit să afle detalii despre Caransebeş, despre planul de dezvoltare, despre diversele activităţi care se desfăşoară în oraş. Oaspeţii noştri s-au interesat şi despre perspectivele de dezvoltare ale municipiului, dar i-au interesat şi problemele cu care ne confruntăm, ca şi municipalitate, în cadrul celor două ore de discuţii fiind abordate, cred, toate aspectele, atât cele pozitive, dar mai ales cele negative, între acestea numărându-se situaţia Spitalului Municipal de Urgenţă, cea a comunităţilor defavorizate, în acest sens deplasându-ne în cartierul Balta Sărată, pentru a vedea la faţa locului cum trăiesc aceşti oameni şi care sunt oportunităţile şi posibilităţile de reintegrare în societate şi de dezvoltare a acestor comunităţi. Ni s-au pus întrebări legate de Caransebeş, despre perspectivele de dezvoltare, şi, împreună cu domnul director al Casei de cultură, Ioan Cojocariu, le-am explicat că zona aceasta a municipiului Caransebeş are un potenţial turistic extraordinar, şi am intrat în detalii legate de posibilităţile de dezvoltare, de finanţare a unor activităţi”, a declarat primarul Felix Borcean.

Edilul municipiului a adăugat că, după vizita în Balta Sărată, a vrut să le arate oaspeţilor şi partea frumoasă a Caransebeşului, în aces sens invitându-i să viziteze Primăria, unde „ghidul” Ioan Cojocariu le-a vorbit despre încărcătura istorică a Aulei „1 Decembrie 1918”, după care le-a arătat ruinele Bisericii medievale, i-a dus la Catedrala Episcopală cu hramurile „Învierea Domnului” şi „Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul”, le-a oferit amănunte referitoare la sculpturile de pe Calea Sacră, pentru ca, în final, să fie gazdă primitoare la instituţia pe care o păstoreşte – Casa de Cultură „George Suru”, unde s-a mai discutat în beciul unicat, transformat în Sală de cenaclu.

„Interesul reprezentanţilor Băncii Mondiale este tocmai acela de a vedea mai ales problemele din comunităţile defavorizate, de a le sesiza şi, totodată, de a încerca să le ajute prin finanţări ale unor investitori care ar dori să participe, în diverse programe, în acest sens”, a mai spus Felix Borcean.

La rândul ei, Tatiana Proskuryakova a declarat că scopul vizitei sale la Caransebeş este acela de a discuta cu reprezentanţii administraţiei locale şi mediului privat despre strategia Băncii Mondiale pentru România, în următorii cinci ani. În acest sens, există un document care se numeşte „Diagnosticul sistematic de ţară”, pe baza căruia urmează să se dezvolte această strategie, respectiv care vor fi acţiunile pe care le va desfăşura Banca Mondială, în perioada stabilită, în ţara noastră.

„Strategia nu este încă finalizată, acesta fiind de fapt scopul sesiunii de consultări pe care o desfăşurăm, dar încercăm să ne concentrăm pe trei zone. În primul rând, vrem să sprijinim oamenii, fiindcă noi considerăm că, pentru a avea succes, trebuie să continuăm să investim în capitalul uman, în educaţie, în sănătate şi în locuri de muncă. Al doilea domeniu pe care ne concentrăm sunt oportunităţile pentru companiile private, deoarece vrem ca acestea să prospere în România, astfel că am discutat cu reprezentanţi ai mediului privat, pentru a vedea care sunt principalele lor preocupări. Prima dintre acestea este infrastructura rutieră, toţi afirmând că acesta este principalul aspect, care, prin urmare, ne interesează. Urmează oportunităţile de investiţii în municipalităţi, acesta fiind unul dintre motivele pentru care ne aflăm aici, respectiv pentru a discuta cu administraţiile locale acest subiect. Al treilea domeniu îl reprezintă serviciile financiare şi accesul la aceste servicii. Companiile mari nu au probleme cu accesarea de fonduri, însă cele mici au. Alt domeniu este cel numit «rezistenţă la şoc». Aşa cum se ştie, România este expusă dezastrelor naturale – cutremure, inundaţii, secetă –, iar noi dorim să facem şi prevenire, dar şi să ştim cum să reacţionăm în caz de nevoie. Pe de altă parte, aş dori să mai spun că, în prezent, purtăm discuţii cu Guvernul României, pentru a vedea care sunt zonele stabile economic, şi, în general, în toate ţările încercăm să purtăm discuţii cu grupuri mai mari, cât mai cuprinzătoare, pentru a ne asigura că avem sprijinul acestora în implementarea strategiilor noastre”, a spus Tatiana Proskuryakova.

Şefa Biroului România al Băncii Mondiale a mai precizat că, de fapt, instituţia pe care o reprezintă este o organizaţie de dezvoltare internaţională, iar scopul acesteia nu sunt banii, ci cunoştinţele. „Noi nu acordăm granturi pentru ţara dumneavoastră, pentru că, după standardele noastre, România este o ţară bogată. De câte ori avem un proiect, fie că e vorba despre cunoştinţe sau de împrumuturi, noi aducem specialişti din întreaga lume, pentru a lucra împreună cu românii. Este imposibil să faci transplant de cunoştinţe dintr-o ţară în alta, deoarece fiecare ţară este diferită. Este nevoie de specialişti care să găsească soluţii noi, adaptate, dar numai pe baza cunoştinţelor deţinute”, a adăugat Tatiana Proskuryakova.

Delegaţia Băncii Mondiale a mai fost prezentă la Timişoara şi la Reşiţa, după care a plecat la Cluj.

Sonia BERGER