Joi, 8 decembrie, a avut loc un eveniment important nu doar pentru sculptorul Bata Marianov, ci şi pentru Caransebeş: cunoscutul artist, care, de ani buni, locuieşte în municipiu, şi-a lansat volumul „Coada Dracului” – Cartea înstrăinării, după cum singur subtitrează –, în Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei. La manifestare au luat parte primarul Felix Borcean, viceprimarul Marius Isac, city-managerul Andrei Ungur, scriitorul şi editorul Ion Cocora, directorul Editurii „Palimpsest”, la care a apărut cartea, actriţa Dana Cocora, Marcel Vela, fostul edil al municipiului şi prieten al artistului, împreună cu care, în 2003, a pus bazele Simpozionului de sculptură monumentală în Caransebeş, precum şi scriitori, artişti, oameni de cultură, cadre didactice, elevi, sau pur şi simplu amatori de frumos din Caransebeş şi din localităţile din jur. De asemenea, în sală a fost şi actorul Vasile Muraru, care, în aceeaşi seară, a susţinut un spectacol pe scena Casei de Cultură „George Suru” din municipiu.

Cartea, una autobiografică – a spus amfitrionul manifestării, Mircea Moscovici, directorul Bibliotecii Municipale „Mihail Halici” – a fost scrisă iniţial în limba sârbă, după care autorul nu a tradus-o, ci a rescris-o în limba română.

„Sunt foarte onorat şi consider că am avut un mare privilegiu să cunosc un om extraordinar. Dacă ar fi să fac analiza, profilul, prezentarea acestui om, cred că mi-ar fi imposibil, pentru că Bata Marianov pictează, Bata Marianov sculptează, Bata Marianov scrie. Este, deci, un artist, un om de cultură cu o personalitate complexă. Dincolo de a fi un om extraordinar, de a fi un rebel, o spun fiindcă îl cunosc bine, Bata Marianov a fost pentru mine mereu o descoperire, mereu o surpriză plăcută. L-am descoperit ca psiholog, ca filosof… Aşadar, faptul că, în 1984, a emigrat în Germania, poate fi un reper important în evoluţia sa, în istoria şi în implicarea sa spirituală şi culturală. Dar faptul că Bata Marianov a emigrat din Occident aici, la Caransebeş, îmbrăţişând municipiul cu braţele lui mari, hotărând să ierneze aici, în cetatea de pe malurile Timişului şi Sebeşului, la poalele Munţilor Semenic şi Ţarcu, cred că evocă cel mai bine temperamentul său vulcanic, nestatornic, mereu în căutare, mereu iscoditor, creativ. Pot spune doar că-i mulţumesc lui Bata Marianov că mi-a dat posibilitatea să-l întâlnesc”, a spus Marcel Vela.

Primarul Felix Borcean s-a referit la Bata Marianov – omul, despre care a spus că este blând, şi totuşi ferm, un om cu o alură brâncuşiană. „Nu i-am cunoscut, însă, şi această latură, nu am ştiut că este şi scriitor, până nu mi-a povestit despre intenţia lui de a lansa această carte. Tot azi am aflat că Bata Marianov este şi pictor. Pentru toate acestea, şi pentru faptul că a ales să locuiască la Caransebeş, atât de aproape de locurile dragi lui – Timişoara copilăriei şi Gărâna, probabil cea mai mare dragoste a sa –, îl felicit şi nu pot să spun decât că sunt bucuros că îl avem printre noi”, a mai adăugat edilul municipiului.

Directorul editurii bucureştene la care a apărut cartea, Ion Cocora, originar din Reşiţa, a vorbit despre personalitatea autorului. „Întotdeauna când sunt în preajma lui Bata Marianov, mă simt ca un om care se află între două săbii, fără să aibă scut. Bata este un imprevizibil şi, cu cât îl cunoşti mai bine, cu atât ai sentimentul că nu îl cunoşti deloc. Bata este omul care îţi scapă printre rânduri. Această carte m-a pus pe gânduri, pentru că am citit-o de mai multe ori, şi asta pentru că este o carte adevărată. O carte care nu poate fi altfel caracterizată decât spunând că face parte din categoria de cărţi despre care un mare poet spunea că «te scuteşte de marele căscat», adică este o carte pe care, cu cât o citeşti mai mult, cu atât mai tare te prinde, te duce mai departe, mai departe, revii asupra ei, nu prin speculaţii, ci printr-o deschidere teribilă. La primul nivel, substanţa acestui volum este biografia lui Bata Marianov, dar această biografie, dacă o analizezi bine, e o momeală care te prinde în undiţă, iar tu te zbaţi ca să scapi, şi mereu descoperi că sub această biografie se găsesc acele straturi-straturi de semnificaţii”, a spus Ion Cocora.

Actriţa Dana Cocora a lecturat, apoi, din volumul „Coada Dracului”, afirmând că, la fel ca şi poezia, această carte are o limbă a ei, proprie.

„Toată lumea mă cunoaşte ca sculptor, şi atunci se naşte o întrebare care mi se pare absolut legitimă: de ce m-am apucat de scris? Când mi se pun asemenea întrebări, am impresia că mi se cere să mă justific, iar eu răspund că nu am lăsat dalta din mână, fac şi una, şi alta, dar simt nevoia să spun ceva, să scriu… Şi ce-ai putea să spui altceva decât ceea ce ai trăit? Poveşti pe care le-ai văzut, la care ai participat”, a spus Bata Marianov. După ce, cu un umor deosebit de savuros, gustat de toţi cei prezenţi, a povestit, pentru a se „justifica”, o întâmplare petrecută la un simpozion organizat în Germania, Bata Marianov a concluzionat: „Dacă mă întreabă cineva de ce scriu, eu aş zice că ar fi mai potrivit să-şi pună ei întrebarea, cum să nu scrii într-o lume atât de anapoda, dacă ai puţin talent şi înclinaţie literară? Iar eu am dat curs acestui impuls… Ce să fac?!”.

În încheiere, autorul a acordat autografe celor care i-au cumpărat cartea, anunţând că banii vor intra într-un fond din care se vor cumpăra arbuşti pe care cei care au plătit pentru volum îi vor planta în Caransebeş şi pe care îi vor putea boteza cu numele lor.

Bata Marianov s-a născut în anul 1943, în Timişoara, în 1970 a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, după care a fost profesor la Liceul de Arte Plastice din Timişoara. În 1984, a emigrat în Germania, unde a locuit până în 1989, după care s-a întors în ţară, stabilindu-se la Gărâna. Din 1971 este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, activitatea sa în acest domeniu fiind impresionantă şi cuprinzând numeroase expoziţii personale în marile oraşe ale Europei, dar şi colective. Bata Marianov a desfăşurat, în paralel, şi o importantă activitate pe plan literar, fiind membru al Uniunii Scriitorilor din România, dar şi din Serbia. În 2003, el a fost coordonatorul Simpozionului Internaţional de Sculptură Monumentală în Lemn, din parcul caransebeşean Teiuş. Pentru activitatea sa pusă în slujba culturii, în anul 2011 a primit titlul de Cetăţean de onoare al municipiului Caransebeş.

Sonia BERGER