La data de 7 ianuarie 2011, când creştinii ortodocşi au sărbătorit Soborul Sf. Prooroc Ioan Botezătorul, biserica „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Caransebeş şi-a serbat ocrotitorul. Cu acest prilej, Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, a săvârşit Sfânta Liturghie arhierească, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa unui mare număr de credincioşi. În încheierea Sfintei Liturghii, Preasfinţia Sa a inaugurat noul Centru social-filantropic „Sfântul Apostol Andrei”, al parohiei caransebeşene. Alături de Centrul „Arhiereu Filaret Musta” al aceleiaşi parohii, noul aşezământ social completează activitatea filantropică a parohiei. „Acest Centru social l-am gândit să poată fi folosit în activităţi multiple, în funcţie de nevoile credincioşilor. În acest sens, dorim ca aici să funcţioneze o şcoală duminicală pentru o grupă de 25 de copii, pentru început. Aceştia vor avea institutori şi supraveghetori voluntari, credincioşi ai parohiei noastre. În timpul săptămânii, dorim ca acest spaţiu să deservească Centrul de zi al parohiei, care până acum a funcţionat în cantina noastră socială. Totodată, în viitorul apropiat, dorim să dezvoltăm ateliere vocaţionale pentru copiii parohiei, iar în curtea bisericii să amenajăm şi un spaţiu de joacă pentru cei mici”, ne-a declarat părintele paroh Gabriel Gozman. După inaugurarea Centrului social, chiriarhul a oferit ctitorilor distincţia eparhială „Crucea Episcop Elie Miron Cristea” pentru mireni, şi „Diploma de Onoare Sf. Prooroc Ilie Tezviteanul”.
Biserica „Naşterea Sfântul Ioan Botezătorul” din Caransebeş este a doua biserică ortodoxă, ca vechime, din municipiu, după vechea Catedrală episcopală a oraşului. Credincioşii au socotit şi folosit în toată vremea această biserică pentru depunerea celor adormiţi, întrucât în jurul acesteia se află cimitirul istoric al caransebeşenilor. Dacă, în vremurile trecute, aceasta era utilitatea acestui edificiu religios, odată cu reînfiinţarea Episcopiei de Caransebeş, ierarhii, preoţii şi credincioşii au deschis porţile acesteia, înfiinţând în jurul ei o comunitate parohială. Având în vedere că până la această vreme nu a avut o administraţie, odată cu înfiinţarea parohiei, preoţii parohi şi Consiliul parohial au început demersurile pentru definitivarea documentaţiei în vederea obţinerii aprobărilor necesare pentru a demara lucrările de renovare, cunoscut fiind faptul că această biserică este monument istoric. Odată cu definitivarea documentaţiei, la sfârşitul anului 2007, la iniţiativa Preasfinţitului Părinte Episcop Lucian şi cu implicarea directă a Centrului eparhial, dimpreună cu preotul şi credincioşii parohiei, s-au demarat lucrările de renovare, care au culminat cu binecuvântarea exteriorului biseicii în luna aprilie a anului 2008. Cu toate acestea, la ora actuală se pregăteşte documentaţia în vederea restaurării picturii care împodobeşte sfântul altar, pictură de o valoare istorică şi culturală deosebită, precum şi documentaţia pictării naosului şi pronaosului, părţi din sfânta biserică ce nu au fost pictate niciodată.
Pe lângă activitatea misionar-pastorală şi administrativă, parohia „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul” din municipiu este implicată şi într-o amplă activitate social-filantropică. Cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Episcop Lucian al Caransebeşului, la iniţiativa părintelui Gabriel Gozman, parohul bisericii „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul” din Caransebeş, a luat fiinţă, în anul 2008, Centrul Social-Filantropic „Arhiereu Filaret Musta”. Activităţile sociale ce se desfăşoară în acest Centru filantropic sunt: cantină socială pentru credincioşii nevoiaşi şi un centru de întâlnire pentru bătrânii parohiei, care sunt singuri şi nu are cine să-i viziteze. Toate aceste activităţi sunt gestionate de parohia „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul” din Caransebeş, prin coordonarea părintelui paroh Gabriel Gozman şi cu participarea personalului calificat în acest sens. Pe lângă aceste proiecte sociale, în cursul anului 2010 la acest Centru s-au mai demarat şi alte proiecte sociale care vin în sprijinul bătrânilor neputincioşi, care sunt imobilizaţi la pat. Dintre aceste amintim: „Masa pe roţi pentru bătrânii noştri”, care constă în asigurarea unei hrane calde zilnic la domiciliul unui număr de 25 de bătrâni, precum şi programul „În ajutorul neputinţei bătrânilor noştri”, care constă în spălarea rufelor a 20 de bătrâni care sunt imobilizaţi.
Carmen SENCO
Liviu DINU