Bun venit, soră dragă, Basarabia!


Se vede că timpul n-a mai avut răbdare, şi iată-ne puşi înaintea enigmei care, în chip logic acum, în Centenarul Unirii, nu poate avea decât o singură dezlegare: reîntregirea României Mari.

Care va fi însă calea pe care o vom alege, sau cea care ne va fi impusă într-o lume scoasă parcă din balamale şi încercând a-şi reface echilibrul?

Peste regăsirile nu o dată temătoare şi suspicioase, peste sărăcia şi nevoile unor pământuri binecuvântate, peste declaraţiile sforăitoare, peste demagogia cea mai ieftină ori neputinţa omenească, nu s-a ridicat până astăzi decât sfinţenia paşilor unor tineri. Iar înspre Răsărit totul părea întunecat, aflat în beznă şi umbre schimbătoare însoţind agonia unui imperiu şi ivirea chinuită a unui alt dat geopolitic.

Astăzi, în Basarabia nu mai dau tătarii. Moldova este omniprezentă şi pomenită în toate limbile Eurasiei. Se cere însă, acum, a trece la fapte şi, nu în ultimul rând, să fie găsită soluţia care ar linişti temerile, întemeiate sau nu, a milioane de basarabeni, fie ei români, ruşi, ucraineni sau găgăuzi.

Sperăm ca în curând să îmbrăcăm veşmânt de gală şi să prezentăm sub Tricolor onorul Basarabiei.

Lângă inima şi în cugetul nostru se cuvine să fie cei ce ne-au învrednicit cu puterea răbdării, a neuitării şi credinţei în dreptatea neamului românesc. Aşa că, să sune iarăşi trâmbiţaşii lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, şi ai lui Mihai, cel Viteaz şi Întemeietor de Ţară; să sune buciumul lui Horea şi al Iancului; să sune goarna, semn de chemare pentru oştirea lui Cuza şi roşiorii generalului Eremia Grigorescu… Ca să fie de faţă cu toţii la Prut! Să fie de faţă şi Pann „cel isteţ ca un proverb”. Să audă şi să vadă cum de-a stânga şi de-a dreapta Prutului răsună într-un glas „Deşteaptă-te, române!”, iar spre cer se-nalţă acel mândru Tricolor, iar Patriarhul Daniel să pregătească inel de logodnă, şi busuioc, şi mir, pentru Basarabia.

La Cetatea de Scaun a Moldovei, tunurile de cireş să vestească lumii întregi evenimentul. Moş Ion Roată să primească alaiul la popas de sfătuire pe Milcov. În Dealul Mitropoliei să se audă zvon de nuntă: Ileana Cosânzeana de pe tărâmul dintre Prut şi Nistru să-şi unească destinele cu Făt-Frumos de pe tărâmul de legendă dintre Carpaţi şi Marea cea Mare, iar noi să le urăm Casă de piatră!

Bun venit, Soră dragă! Te aşteptăm în prag, la Prut, să revii acasă! Te aşteaptă apele să le înmulţeşti cu izvoarele tale, cu şuvoaiele tale de lacrimi, vărsate atâta amar de ani printre străinii răi şi haini la suflet; te aşteaptă grădina Daciei, să-i îmbogăţeşti parfumul cu miresmele florilor tale; te aşteaptă nopţile limpezi cu stele şi lună plină, să le linişteşti tăcerea cu baladele şi doinele tale; te aşteaptă mama ta dragă, România, să-i plângi pe umeri şi să te linişteşti. Ca acasă nu este nicăieri!

Sperăm ca în curând, Basarabie, să primeşti onorul „Lumii tricolore”!

Doinel PUIU MĂRGINEANU