Când „acasă” nu e chiar acasă…


În judeţul Caraş-Severin, un număr de patru Centre de îngrijire medicală şi asistenţă socială la domiciliu acordă servicii de specialitate persoanelor vârstnice, respectiv acelora care au împlinit vârsta de pensionare conform legii. Printre acestea se numără Centrul de la Caransebeş, care oferă asistenţă pentru 50 de beneficiari, cel din Oţelu Roşu – 20 de beneficiari, Episcopia Caransebeşului, de serviciile căreia se bucură 35 de beneficiari, precum şi Asociaţia „Caritas”, din Caransebeş, care acordă servicii sociale specializate pentru 30 de persoane vârstnice, în cadrul proiectului „Masa pe roţi”.

Selecţionarea acestor beneficiari de servicii de asistenţă socială – s-a subliniat în cadrul Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice, desfăşurat recent la Palatul Administrativ din Reşiţa – se realizează la solicitarea acestora, de către parohiile catolice şi ortodoxe, în colaborare cu primăriile şi medicii de familie, fără a se ţine cont de religie sau de naţionalitate.

În ceea ce priveşte îngrijirea în cămine a persoanelor vârstnice, pe raza judeţului Caraş-Severin funcţionează opt astfel de instituţii, dintre care cinci sunt publice şi trei ale unor furnizori privaţi de astfel de servicii. La Căminul pentru Persoane Vârstnice „Sf. Constantin şi Elena” din Caransebeş, care are o capacitate de 50 de locuri, în momentul de faţă sunt ocupate doar 31. Costurile medii de aici, stabilite prin Hotărârea 154/31.05.2011 a Consiliului Judeţean Caraş-Severin, sunt de 1.080,72 lei pe lună pentru persoanele dependente, 1.079,92 lei pentru cele semidependente, şi de 1.079,72 lei pentru persoanele independente.

Căminul pentru Persoane Vârstnice Sacu are o capacitate de 60 de locuri, din care în prezent sunt ocupate 32. Aici, costurile medii de întreţinere stabilite de Consiliul Judeţean sunt de 1.132,78 lei pe lună pentru persoanele dependente, 1.093,10 lei pe lună pentru cele semidependente, şi 1.087,17 lei pe lună pentru cele independente.

Casa pentru Bătrâni „Sf. Treime” din Glimboca funcţionează în cadrul Fundaţiei „Aşezământul Monahal Social”, asociaţie non-profit, şi are o capacitate de 50 de locuri, din care 38 sunt ocupate în momentul de faţă. Aşezământul acordă beneficiarilor săi servicii sociale – cazare şi asigurarea hranei zilnice, ajutor pentru menaj, consiliere psihologică, prevenirea marginalizării sociale şi reintegrarea socială în raport cu capacitatea psiho-afectivă, servicii socio-medicale, cum ar fi ajutor pentru menţinerea sau readaptarea capacităţilor fizice sau intelectuale, sprijin în realizarea igienei corporale, precum şi servicii medicale, respectiv consultaţii şi tratamente la cabinetul medical, în instituţii medicale de profil sau la patul persoanei dacă aceasta este imobilizată, servicii de îngrijire, asigurarea medicamentelor, sau servicii de recuperare fizică.

Directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Caraş-Severin, Elena Solomonesc, a mai spus, în cadrul aceluiaşi Comitet Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice, că aşezământul „Sf. Treime” de la Glimboca acordă servicii sociale şi pentru beneficiarii care nu au niciun venit şi nici aparţinători care să suporte costurile constribuţiei lunare de întreţinere.

Persoanele vârstnice din Caraş-Severin mai beneficiază şi de trei Cantine de ajutor social, aflate în subordinea Consiliilor locale, la Caransebeş – 67 de beneficiari, dintre care 17 persoane vârstnice, Anina – 58 de beneficiari, 14 persoane vârstnice, şi Oţelu Roşu – 65 de beneficiari, dintre care 49 de persoane vârstnice, unde se serveşte o masă caldă pe zi.

De asemenea, s-a mai arătat în cadrul aceleiaşi şedinţe, în judeţ funcţionează şapte Centre de zi, printre cele înfiinţate recent numărându-se cele de la Soceni şi Bucova.

Elena Solomonesc a reamintit autorităţilor judeţene prezente la reuniune că aproape toţi aceşti furnizori de servicii pentru persoanele de vârsta a treia se confruntă cu marea problemă a lipsei de personal, deoarece salariaţii acestor instituţii preferă să plece la lucru în Austria şi Germania, unde sunt plătiţi incomparabil mai bine pentru o muncă chiar mai uşoară, cerând reprezentanţilor administraţiei judeţene să găsească o soluţie în acest sens.

Cât priveşte faptul că aceste aşezăminte sociale nu funcţionează la capacitatea maximă, o explicaţie a încercat să o dea tot Elena Solomonesc, care a spus că totul pleacă de la mentalitatea bănăţeanului, căruia nu-i place să fie înstrăinat de bunurile lui şi pentru care nu există altă casă decât… acasă.

Bianca METEŞ