Noua invitaţie adresată Grupului vocal ,,Câlniceana”, condus de prof. Ana Jura, încă din vara anului trecut, de către conducerea firmei ,,Astur” Timişoara şi a patronului Agenţiei ,,Papasterghiu” din Grecia, s-a materializat în săptămâna 27 iulie-4 august, unde acestui grup li s-au alăturat şi artiştii de la Ansamblul ,,Florile Semenicului”, din comuna Bolvaşniţa, instructori şi coregrafi Simion Dragalina şi Dorin Cucuruz. La sosirea în Grecia a acestor grupuri, ne-am întâlnit cu membrii Ansamblului ,,Armenişana”, instructor Dumitru Dragomir, care în perioada 20-27 iulie a fost prezent pe aceste meleaguri.

În aceste două săptămâni, au fost prezentate patru programe de cântece şi jocuri româneşti, şi în special cântece bănăţene, în Paralia Katerini, la Hotelurile Paralia Beach şi la Olympic Beach. Solişti vocali au fost tânăra Lorena Pela şi Ştefan Isac. La aceste spectacole au participat foarte mulţi turişti români. dar şi străini, care, după fiecare reprezentaţie, s-au prins cu toţii la joc. Aş aminti câteva familii care s-au distrat alături de artişti, tânăra familie Cristian şi Anişoara Harambaşa din Zerveşti, care şi-au petrecut luna de miere la Paralia, familiile Felician Demen, din Timişoara, Ion Stanciu, din Oţelul Roşu, familiile Roşu, Bugariu, Todor, Alexandrescu, Moise Goruian toţi din Câlnic, familiile Cucuruz din Bolvaşniţa, Ioan şi Ana Dragomir (Ţăranu) şi Petru Vela, din Armeniş.

La unul dintre spectacole, surpriza a constat în prezenţa Preaonoratului părinte Bujor Păcurar, protopopul Făgetului, împreună cu distinsa lui soţie. De asemenea, au mai fost prezente şi familiile părintelui Dan şi Mărioara Debuceanu, de la parohia Chişoda, doamna fiind şi nepoata solistei bănăţene Ileana Maciovan. Cei prezenţi, care au vizitat în acele zile la Paralia Katerini au fost însoţiţi de directorul Casei de Cultură din Câlnic, Mircea Dorel Jura, care a primit din partea organizatorilor, prin Andra Radu, o ,,Diplomă de Excelenţă” pentru prestarea excelentă a artiştilor prezenţi.

Timpul liber, artiştii şi l-au petrecut făcând excursii, însoţiţi de ghidul firmei ,,Astur” Timişoara, Andreea Dobo (Andy). care în timpul deplasării cu autocarul ne-a vorbit despre Paralia Katerini ca fiind o staţiune situată în Pieria, zonă din partea nordică a Muntelui Olimp, numită ,,Ţara bogată” sau ,,Ţara de sub munte”. Ne-a mai explicat că Staţiunea Paralia Olimpic Beach şi oraşul Katerini alcătuiesc cel mai cosmopolit şi mai luminos colţ din Pieria. Este considerată perla staţiunilor de pe litoralul Greciei de Nord, la numai 80 km sud de Salonic şi 20 km de Muntele Olimp. Trecând cu autocarul pe Autostrada E 92, în direcţia oraşului Larisa, în dreapta se vede Muntele Olimp, care este la doar 18 km de Paralia Katerini. Imediat unde începe muntele Olimp – simbol antic al Greciei, se pot vedea ruinele sanctuarelor zeilor, oraşului Dion, precum şi centrul religios dedicat lui Zeus din Olymp. Vârful cel mai înalt al masivului este Miticas, denumit şi ,,Tronul lui Zeus”, care măsoară 2.917 metri. Se spune că Muntele Olimp nu arată niciodată la fel, deoarece condiţiile atmosferice extrem de variabile ale climei mediteraneene şi soarele îl fac să pară diferit ori de câte ori ne uităm la el. Se mai poate vedea vestita ,,Cadă a lui Zeus”, de fapt o cuvă în care se adună apa unui mic pârâiaş.

După aproximativ 180 km ajungem la Meteora – o lume suspendată între cer şi pământ, fenomen carstic unic în Europa, loc în care suntem seduşi de priveliştea de ,,păduri de stânci uriaşe” –, unde am vizitat Mânăstirile Marele Meteor (Metamorfosis) şi Sf. Ştefan. Pe aceste stânci fără vegetaţie s-a înfiripat viaţa monahală încă din secolul al IX-lea. Pe vârfurile cele mai greu accesibile, călugării au construit mânăstiri de o rară frumuseţe. În secolul al XV-lea, numărul lor atingea 24. Acum mai supravieţuiesc doar şase mânăstiri, dintre care cinci de călugări şi una de maici. Ni se explică că aici a trăit o vreme împăratul Bizanţului, Andronicos III Paleologos, care a ridicat-o la rangul de locaş imperial şi patriarhal. La coborâre de la Meteora, la poalele acestuia, în oraşul Kalambaka, ne-am oprit la atelierul de icoane Zindroc, unde am asistat la o scurtă demonstraţie a modului de realizare a icoanelor bizantine.

Următoarea oprire, la întoarcere spre Paralia, a fost în Valea Tembi, la Schitul Sf. Paraschiva, loc sfânt de tămăduire, în apropierea căruia există o intrare mică în stânca ce duce la ,,Izvorul Afroditei”, un pârâu subteran răcoros, a cărui apă este considerată de credincioşi sfinţită.

O altă deplasare s-a făcut la Skiathos, plecarea fiind cu autocarul, iar întoarcerea cu vaporul, pe Marea Egee. Această insulă este una dintre cele mai frumoase ale Greciei. Croaziera spre Insula Skiatos a fost plină de adrenalină, mai ales atunci când ne-am lăsat prinşi în dansuri ,,zorba” şi ,,sirtaki” pe ritm de valuri. Uneori, odată cu mişcarea vaporului apar şi delfini care dansează paralel cu acesta însă în croaziera noastră s-au arătat doar doi delfini, care au dispărut foarte rapid. Plaje aurii, cu nisip fin, golfuri şi lagune pitoreşti, mărginite de păduri de pini, ape clare, de un albastru imaculat. Insula are peste 70 de plaje, iar oraşul este un port care găzduieşte navele mici şi de unde se ia feribotul spre Skopelos, Volos, Agios, Konstantinos şi restul Greciei. Insula este destul de mică, iar capitala Skiatos – şi mai mică (în jur de 5.000 de locuitori).

Ştefan ISAC