Caransebeş, oraşul în care minunile ţin cinci zile


Marţi, 22 august, la orele serii, în Parcul „General Ioan Dragalina“, a avut loc deschiderea manifestării intitulate generic Caransebeş Film Festival, marcându-se astfel 100 de ani de cinematografie românească.
În deschiderea festivalului a luat cuvântul actrița Roberta Ionescu, de la Timișoara, care, timp de cinci zile, a şi fost gazda manifestării.
„Am ales Caransebeşul pentru acest festival datorită primarului Felix Borcean şi directorului Casei de cultură, Ioan Cojocariu. Nu e uşor să organizezi o asemenea manifestare, dar la dânşii am găsit înţelegere, şi, în plus, cu sufletul sunt alături de Caransebeş, l-am descoperit datorită lui Ioan Cojocariu, dorinţa de a reveni s-a născut ca urmare a prieteniei cu domnul primar şi sunt fericit că sunt prezent la această deschidere”, a spus Ioan Cărmăzan, directorul artistic al festivalului.
„Nu sunt un priceput într-ale cinematografiei, sunt doar un primar vremelnic, sunt profesor, dar îmi plac filmele. Dintre cele cinci care figurează pe lista acestui festival, «Operaţiunea Monstrul» este favoritul meu. Mă bucur că am reuşit să organizăm această primă ediţie a Festivalului de Film de la Caransebeş, o ediţie de încercare, o ediţie-pilot. Cu siguranţă, anul viitor, alături de iubitorii de film, va fi o ediţie mult mai consistentă”, a spus primarul Felix Borcean.
Sufletul acestui festival, Ioan Cojocariu, a vorbit despre faptul că, datorită vremii neprielnice din ultimele zile, „ecranul s-a rupt, s-a despicat ca şi catapeteasma templului, dar l-am reparat într-o noapte. Minunea, însă, s-a înfăptuit, minunea de la Caransebeş ţine cinci zile”. Directorul Casei de cultură s-a mai referit şi la faptul că, mai demult, acest festival a avut un caracter mai „haiducesc”, lumea urmărind filmele aşezată pe trunchiuri de copac. „Pe atunci nu ţineam cont de drepturile de autor, dar acum s-a ridicat Măria-sa regizorul Ioan Cărmăzan, care este preşedintele Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film, şi-a apărat drepturile, iar noi nu trebuie să mai vedem filmele «haiduceşte», acum având şi cinematograf. Aş vrea să mai spun că, dincolo de ce se va întâmpla la următoarea ediţie, noi vom avea un an bogat în cinematecă şi pe viitor, pentru că Ioan Cărmăzan ne-a asigurat că ne va ajuta să facem abonamente şi să avem cinematecă la cinematograful Luna 3D»”. Ioan Cojocariu a mai precizat că lista cu cele cinci filme a fost alcătuită în urma unui sondaj telefonic, desfăşurat printre cetăţenii municipiului Caransebeş, iar la ediţiile viitoare proiecţiile vor fi însoţite de spectacole şi alte surprize pregătite de organizatori.
„Acest festival este pus sub semnul unui fenomen al cinematografiei, al lui Sergiu Nicolaescu. El este cu adevărat un fenomen, cam cum sunt Madonna sau Michael Jackson pentru muzică. Nu ştiu dacă există în cinematografia mondială o asemenea personalitate. În 50 de ani de carieră, a realizat 57 de lung-metraje şi 27 de coproducţii, unele dintre ele în serial. Sergiu Nicolaescu a reuşit să fie, pe toate palierele, cel mai bun. Dacă ar fi să spun măcar două lucruri care să-l caracterizeze, primul ar fi faptul că el a înţeles cel mai bine ce înseamnă cinematograful, că povestea filmului începe şi se termină la casa de bilete. Cel puţin până în decembrie 1989, el a fost locomotiva cinematografiei româneşti. Ceea ce se mai poate spune despre Sergiu Nicolaescu este că poate fi socotit profesionistul prin excelenţă. Actorul Vladimir Găitan, unul dintre colaboratorii lui, spunea despre el că este sever, este ultraperfecţionist şi este un profesionist adevărat”, a spus Marina Roman, critic de film şi reprezentantul Institutului Cultural Român.
În cele cinci seri au rulat filmele „Cu mâinile curate”, regia Sergiu Nicolaescu, „Casa din vis” – regia Ioan Cărmăzan, „BD la munte şi la mare”, în regia lui Mircea Drăgan, „Operaţiunea Monstrul”, regizor Manole Marcus, şi „Mihai Viteazul”, în regia lui Sergiu Nicolaescu.
Organizatorii acestei manifestări au fost Primăria municipiului Caransebeş, Casa de Cultură „George Suru” şi Uniunea Autorilor şi Realizatorilor de Film din România.
Ana-Cristina POPESCU
Foto: Doru BĂLĂŞOIU