Muzeul Banatului Montan din Reşiţa a găzduit marţi, 3 noiembrie, vernisajul unei expoziţii de documente vechi bisericeşti, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Caransebeşului. Manifestarea a adunat laolaltă reprezentanţi ai Clerului, oameni de cultură, cadre didactice şi elevi, organizatorii fiind reprezentaţi de Dumitru Ţeicu, directorul Muzeului reşiţean, Ovidiu-Laurenţiu Roşu, şeful Serviciului Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale, şi de pr. Daniel Alic, consilier cultural al Episcopiei Caransebeşului.
„În cazul nostru, este o dublă sărbătoare, deoarece în 31 octombrie a fost Ziua Arhivelor Naţionale şi, cu acest prilej, ne-am gândit să vă punem la dispoziţie aceste documente, aceste crâmpeie de istorie spirituală bănăţeană, care se păstrează atât în Arhivele Episcopiei, cât şi în Arhivele Naţionale – Serviciul Judeţean Caraş-Severin. Dacă în 2015 încercăm să facem o retrospecţie în ultimii două, trei sute de ani, vom fi uimiţi că se păstrează doar puţine documente din perioada aceasta. Această expoziţie este importantă în primul rând prin faptul că documentele Bisericii Ortodoxe sunt unele dintre cele mai bine organizate şi mai vechi, pe care noi le păstrăm la Arhivele Naţionale. Este vorba despre Registrele parohiale. Avem 56 de arhive de parohii ortodoxe române la Arhive, unele chiar din 1783. Pe lângă acestea, se păstrează o sumedenie de documente care au fost create în cadrul Şcolilor confesionale, pentru că până în 1918, şcolile erau cele care păstrau fiinţa noastră naţională. Am ales pentru expunere documente de la episcopii Caransebeşului – Ioan Popasu, Nicolae Popeea, Elie Miron Cristea, de la şcolile Episcopiei, sau de la Academia din Caransebeş”, a spus Ovidiu-Laurenţiu Roşu.
La rândul său, pr. Daniel Alic a amintit că anul acesta se prăznuiesc 150 de ani de când la Caransebeş există Episcopie condusă de ierarhie românească, pentru că de la finele secolului al XVI-lea, şi există documente de atunci, la Caransebeş a mai fost o Episcopie. În anul 1775, aceasta şi-a mutat sediul de la Caransebeş la Vârşeţ, iar în 1865, după ce s-a făcut despărţirea ierarhică între sârbi şi români, sorţii, aşa cum spune Diploma Imperială semnată de Împăratul Franz Josef, au făcut ca la Caransebeş să se înfiinţeze din nou o Episcopie, de această dată condusă de un ierarh român – Episcopul Ioan Popasu, fostul Protopop de Braşov şi colaborator apropiat al Mitropolitului Andrei Şaguna al Transilvaniei. „Caransebeşul, zona Caransebeşului, este o zonă de veche tradiţie bisericească. Revenind la anul 1865, anul în care, la Caransebeş, s-a întemeiat o Episcopie, trebuie spus că aceasta este una dintre cele mai vechi instituţii ale Banatului. Este important, aşadar, Caransebeşul, din punct de vedere bisericesc. Am adus ca să ilustrăm cei 150 de ani scurşi de la întemeierea Episcopiei mai multe documente, pe care le-aş grupa în şase părţi, şi, în plus, câteva imagini, care prezintă Diploma Imperială, semnată de Franz Josef, tradusă în limba română, apoi chipurile Împăratului şi Împărătesei, ale lui Andrei Şaguna şi Ioan Popasu, câteva imagini cu sigiliile parohiilor din Episcopia Caransebeşului la anul 1865, o mică prezentare a Foii Diecezane, primul număr care a apărut în anul 1887 şi ultimul în 4 februarie 1949, când Episcopia a fost desfiinţată, această «foaie» fiind cea mai veche şi mai longevivă publicaţie din întreg Banatul”, a spus pr. Daniel Alic.
Bogdan NAUM
