Sub genericul „Istorie şi justiţie la răscrucea secolelor XIX şi XX”, vineri, 23 iunie, la Judecătoria Caransebeş a fost sărbătorită în avans Ziua Justiţiei şi împlinirea a 145 de ani de activitate judiciară care s-au desfăşurat în imobilul care găzduieşte această instituţie. La eveniment au participat reprezentanţi ai Judecătoriei Caransebeş, ai Tribunalului Caraş-Severin, Curţii de Apel Timişoara, de la alte instanţe şi parchete, în sală fiind prezenţi, din partea administraţiei locale, viceprimarul Marius Isac şi city-managerul Andrei Ungur. Manifestarea a fost a doua de acest gen organizată de Judecătoria Caransebeş în colaborare cu Arhivele Naţionale ale României – Serviciul Judeţean Caraş-Severin, pereţii sălii în care a avut loc acţiunea fiind tapetaţi cu documente vechi de la Tribunalele Caransebeş şi Oraviţa, de la judecătorii, precum şi de la partea de firme sociale şi individuale, legate de activitatea economică, dar şi de la avocaţi, judecători, toate încercând să reconstruiască o lume juridică veche, în ideea de a aduce istoria în sala de judecată.
Locul ales de organizatori a fost o astfel de sală tocmai pentru a arăta că aici se înfăptuieşte actul de justiţie, şi nu în presa scrisă, în mediul on-line sau la televiziune.
„Prin Descriptul Regesc din 9 iunie 1872, a fost înfiinţat Tribunalul Regesc la Caransebeş. În perioada interbelică, judeţul Severin a fost singurul din ţară unde au funcţionat două tribunale – cele de la Lugoj şi de la Caransebeş. Cred şi susţin sistemul de justiţie din România, militez pentru legi clare, simple şi sigure, şi vreau să învăţăm din istorie pentru ziua de azi, şi să sperăm că cea de mâine va fi mai bună”, a spus Adina Puşcaş, preşedintele Judecătoriei Caransebeş.
Şeful Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale, Ovidiu-Laurenţiu Roşu, a vorbit despre cele 50 de documente expuse, cea mai mare parte a discursului său fiind rezervată memoriilor lui Petru Talpeş din Cornereva, un băiat provenit dintr-o familie modestă, care, în cele din urmă, a ajuns să deţină funcţii importante la Curtea de Apel Timişoara şi care, pentru că nu a cedat presiunilor făcute asupra lui de comunişti, dând un verdict corect, a pierdut totul.
Despre organizarea şi implicarea instituţiilor din zonă în procesul de justiţie a vorbit Carmen Albert, de la Muzeul Banatului Montan din Reşiţa, iar istoricul caransebeşean Constantin Brătescu s-a referit la procesul de îngenunchiere a Justiţiei române din perioada 1945-1964.
După ce poetul Ioan Jorz a dat citire câtorva epigrame şi anecdote, elevii de la Liceul Tehnologic „Sfântul Dimitrie” din Teregova, coordonaţi de prof. Gabriela Bica, au prezentat sceneta „Chemarea libertăţii”, inspirată din fapte reale, care au reprezentat momente ale luptei anticomuniste din această localitate.
Programul muzical al manifestării a fost asigurat de elevi de la Colegiul Naţional „C.D. Loga” din Caransebeş.
Bianca METEŞ
