De ce?
În ultima perioadă, Caransebeşul pare că a fost vizitat de vandali. Locurile de joacă au fost distruse, stâlpii de iluminat din piaţetele amenajate în jurul fântânilor ornamentale şi şi cele cu apă potabilă au fost smulşi din pământ, toboganele de metal au fost pregătite pentru a fi vândute la fier-vechi, coşurile de gunoi au fost distruse, puntea din Teiuş, cu o lungime de 63 de metri, emblematică pentru Caransebeş, a fost distrusă, iar cablul folosit pentru iluminatul ei a fost furat. Spre exemplu, numai în luna iulie, la fântâna ornamentală din cartierul Ţiglărie s-a intervenit de trei ori, după ce aceasta a fost înfundată cu pahare de unică folosinţă, cârpe şi pietre, exitând riscul distrugerii diuzelor. O situaţie hilară se întâlneşte şi la intersecţia străzilor N. Titulescu cu Calea Severinului, unde, după ce au fost distruşi stâlpii de iluminat, a dispărut o bancă. Toate bunurile distruse au fost achiziţionate, în cea mai mare parte, din banii contribuabililor. Teribiliştii care recurg la astfel de gesturi reprobabile fac oraşul de râs şi dovedesc că nu iubesc deloc aceste locuri.
„În calitate de primar al Caransebeşului şi de reprezentant al majorităţii cetăţenilor, fac apel la marea masă de oameni responsabili, la cetăţenii care ţin la aceste meleaguri, ca atunci când văd asemenea gesturi şi fapte, care nu fac cinste mileniului III, să ia atitudine şi să anunţe autorităţile, fie Primăria, fie Poliţia Locală sau Poliţia Municipală, astfel încât să putem interveni în mod operativ, pentru a opri aceste devastări şi distrugeri din locurile publice, care, din punct de vedere edilitar, fac bine, şi sunt investiţii care au costat oraşul şi care ar trebui să rămână intacte pentru cei care vin după noi. Aceste investiţii nu au fost făcute pentru cineva anume sau de cineva anume, de vreun consilier sau de primar, fiecare investiţie fiind un bun public necesar municipiului şi fiecărui caransebeşean”, a precizat primarul Ion Marcel Vela.
De altfel, aceste acte de vandalism ale celor certaţi cu cele mai elementare noţiuni de bun-simţ şi civilizaţie nu fac bine nimănui, cu atât mai puţin istoriei şi tradiţiei acestui municipiu, recunoscut de-a lungul anilor ca un oraş curat, civilizat, cultural, vatră spirituală a Banatului de Munte.
Carmen SENCO