La mijlocul săptămânii trecute, în Sala de şedinţe a Palatului Administrativ din Reşiţa a avut loc Comitetul Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice din judeţul Caraş-Severin, întrunire prezidată de prefectul Silviu Hurduzeu, subprefectul Nicolae Miu Ciobanu şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ilie Iova. Unul dintre punctele aflate pe ordinea de zi a fost cel privitor la situaţia monumentelor istorice şi a monumentelor de for public dedicate eroilor din judeţul nostru.
În acest sens, una dintre informările făcute celor prezenţi la şedinţă a venit din partea Liubiţei Raichici, directorul executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Caraş-Severin, care a arătat că, încă de anul trecut, această instituţie şi-a propus să editeze un volum dedicat monumentelor eroilor, cartea, aflată în lucru la Editura „Publibanat” din Reşiţa, urmând să apară în cel mai scurt timp, deoarece în această perioadă se împlinesc 95 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei „Cultul Naţional al Eroilor Regina Maria”. În documentul informativ se mai arată că, judeţul Caraş-Severin neavând o lucrare de referinţă în acest domeniu, au fost contactaţi profesorii universitari Petru Bona şi Alin Cristian Scridon, de la Universitatea de Vest din Timişoara, ei fiind realizatorii volumului intitulat „Monumentele Eroilor din Caraş-Severin”. Cartea, care urmează să apară în luna octombrie, conţine date concrete despre monumentele reperate pe teritoriul judeţului, respectiv materialele din care sunt realizate, simbolurile reprezentative, locaţia în care se află, numele ctitorului sau realizatorului, precum şi cui sunt dedicate, fiecare monument fiind însoţit de imaginea actuală, color. Lucrarea va fi distribuită gratuit Prefecturii, Consiliului Judeţean, Inspectoratului şcolar şi Primăriilor din Caraş-Severin.
Printre monumentele de for public dedicate eroilor din judeţul nostru se numără, la Caransebeş, Monumentul Eroilor din Revoluţia din Decembrie 1989, din Parcul Revoluţiei, de lângă Biserica Catolică, şi Monumentul ridicat în memoria Eroilor căzuţi în lupta anticomunistă, din faţa sediului BCR, precum şi Monumentul Eroilor din centrul comunei Brebu, la Bucoşniţa – Monumentele Eroilor din faţa şcolilor din centrul de comună şi din satul Goleţ, Monumentele Eroilor din faţa Bisericii de la Vălişoara şi de la Petroşniţa, Monumentele Eroilor de la Ezeriş, de lângă Primăria comunei şi de lângă Biserica din Soceni, Monumentele Eroilor din Parcul Primăriei Sacu şi de lângă şcoala din satul Tincova, Monumentul Eroilor din Slatina-Timiş, precum şi Monumentul Eroilor din faţa Primăriei Teregova.
Cea de a doua informare privind situaţia monumentelor istorice şi a monumentelor de for public dedicate eroilor în Caraş-Severin a fost făcută de lt.-col. (r) Simionel Murariu, preşedintele A.N.C.E. „Regina Maria”, filiala Caraş-Severin. Acesta a spus că, în cele 77 de localităţi ale judeţului, Asociaţia are în evidenţă 400 de obiective de for cultural, dintre care 150 sunt de cinstire a Eroilor Neamului. Dintre toate primăriile, a fost evidenţiată cea a municipiului Caransebeş, care îşi îngrijeşte cu responsabilitate monumentele. În acest sens, a spus lt.-col. (r) Simionel Murariu, angajaţii Serviciului Public de Întreţinere şi Reparaţii au îmbrăcat în plăci de andezit soclul statuii Generalului Traian Doda, opera sculptorului Petru Comisarschi, dezvelită în 3 iunie 1995, valoarea lucrărilor ridicându-se la suma de 2.000 de lei. De altfel, se mai spune în respectivul document, soclurile tuturor statuilor din marmură de pe raza municipiului Caransebeş au fost placate cu aceeaşi rocă. În peisajul oraşului de pe malurile Timişului şi Sebeşului, unul încărcat de tradiţie şi istorie, se află opt statui şi cinci plăci comemorative, dintre care atrag atenţia statuia Generalului Ioan Dragalina, din parcul cu acelaşi nume, dezvelită în data de 3 iunie 1943, cu ocazia Zilei Eroilor, şi statuia „Pro Patria”, din faţa Colegiului Naţional „Traian Doda”, dezvelită în anul 1918, în memoria celor şapte elevi şi profesori din Caransebeş care au căzut pe front în Primul Război Mondial.
Mădălina DOMAN
