Prezenţa trupelor sovietice în Caransebeş. Jafuri, incidente şi distrugeri de bunuri

Relaţiile deloc corecte, ale Armatei Sovietice din oraş cu populaţia şi autorităţile, le redăm sintetic în continuare, în ordine cronologică:

13 septembrie 1944. Ofiţeri ai Armatei Sovietice au ocupat camere în hotelul „Pomul verde” al Comunităţii de Avere. La 30 decembrie, pentru perioada de cartiruire se datora suma de 78.320 de lei, care nu a fost niciodată achitată.

15 septembrie 1944. Ofiţeri sovietici au ridicat din ferma Şcolii Normale de Învăţători 4 cai, 3 hamuri din piele şi 3 căpestre.

25 septembrie 1944. Pentru câteva zile, brutăriile lui Victor Schwering, Nicolae Berneanţu, Nicolae Cuzma şi Alexandru Gându au fost rechiziţionate pentru a produce pâinea necesară trupelor sovietice din oraş.

26-27 septembrie 1944. Proprietarii de căruţe şi cai din oraş sunt obligaţi să se prezinte cu acestea la Batalionul 7 Administrativ din localitate. Prin ordin, toate curţile locuitorilor din oraş vor rămâne deschise zilnic, între orele 6-20.

27 septembrie 1944. Medicul Gheorghe Mihali, directorul Spitalului Z.I. Nr. 459 din Caransebeş, a solicitat Garnizoanei române 30 de soldaţi pentru gardă la spital (instalat în localul Şcolii Normale) şi la Spitalul Epidemic, pentru a asigura paza bolnavilor, răniţilor şi „a avutului acestui spital”.

28 septembrie 1944. Garnizoana sovietică din Caransebeş, comandată de un general, a ordonat Garnizoanei române ca, în termen de 24 de ore, să fie predate acesteia toate capturile de război germane deţinute de Unităţile militare române din oraş.

30 septembrie 1944. Armata Sovietică a ocupat şi locuinţe particulare, proprietarii fiind obligaţi să le părăsească.

30 septembrie 1944. La intervenţia Garnizoanei locale, comandant lt.-col. Ştefan Ionescu, Primăria orăşenească a solicitat ca depozitul de sare al INCOP din oraş să pună la dispoziţia trupelor sovietice 10 tone de sare.

6 octombrie 1944. Comisia Română pentru Aplicarea Armistiţiului face cunoscut că autorităţile sovietice nu au dreptul să facă arestări şi internări; acestea pot fi făcute de către autorităţile române, „în interesul securităţii Armatei Sovietice”, persoanele arestate rămânând în paza autorităţilor române. Aparatele de radio şi armele particulare depuse la autorităţi nu vor fi predate Armatei Sovietice.

29 octombrie 1944. Comandantul Garnizoanei Caransebeş, lt.-col. Ştefan Ionescu, solicită Primăriei să aducă la cunoştinţa populaţiei să predea toate aparatele de radio şi armamentul de orice fel, până în ziua următoare. Ofiţerii şi subofiţerii aflaţi sub arme erau exceptaţi de la depunerea armelor. Se predau şi armele de vânătoare. După aprobarea Corpului 7 Armată, aparatele de radio se vor restitui. 18 angajaţi ai Primăriei deţineau aparate de radio. Ştirea s-a comunicat prin bătaie de tobă, în zilele de 29-30 octombrie.

3 noiembrie 1944. Despre abuzurile Armatei Sovietice se raporta ministrului Cristu, preşedintele Comisiei Române pentru Aplicarea Armistiţiului. Marele Stat Major trebuia informat doar despre omucideri şi ridicarea ilegală de automobile.

4-6 noiembrie 1944. Primarul oraşului, dr. Nicolae Ştefănigă, a intervenit pe lângă Comisariatul de Poliţie Caransebeş, ca să procure mobilier, unelte, cazane pentru pregătit hrana ş.a. pentru eşaloanele Armatei Sovietice instalate la Aeroport.

6 noiembrie 1944. În localul Poliţiei oraşului Caransebeş a avut loc un incident armat între ostaşi români şi ostaşi sovietici, un căpitan sovietic fiind grav rănit. Incidentul a fost provocat de ostaşii sovietici. Ostaşii români şi poliţiştii au fost acuzaţi de lipsă de tact în relaţiile cu trupele sovietice.

19 noiembrie 1944. Hotelul „Pomul verde” a fost rechiziţionat integral pentru un Comandament de transmisiuni al Armatei Sovietice.

19 februarie 1945. Armata Sovietică a ridicat de la proprietarii din oraş 35 de cai, din care 33 fără documente, patru bovine, din care două fără documente, 72 de oi, din care doar 11 cu documente, şi 19 porci fără documente.

24 februarie 1945. Subdirectorul Fabricii de Avioane I.A.R. Braşov, evacuată la Caransebeş, sesizează Comisariatul de Poliţie din oraş că Armata Sovietică i-a luat un autocamion pe care îl utiliza doar la transportul materialelor în interiorul fabricii.

25 februarie 1945. Pentru întreţinerea Armatei Sovietice din momentul instalării ei în oraş, Primăria a cheltuit suma de 5.702.947 de lei.

7-15 martie 1945. S-au predat autorităţilor militare sovietice din oraş hărţi şi planuri ale Unităţilor şi Spitalelor militare, fotografii ale principalelor clădiri din oraş: Primăria, Staţia CFR, Penitenciarul, Judecătoria, Spitalul de Stat, Şcoala Normală de Învăţători, Internatul Şcolii Normale, Internatul Liceului „Traian Doda”, Episcopia, Cinematograful, Palatul Comunităţii de Avere, Fabrica de la Balta Sărată, Palatul Korongyi şi casa farmacistului Edgar Müller.

23 martie 1945. Primăria oraşului Caransebeş, Poliţia şi Garnizoana română au predat bunuri pentru Comandamentul şi Căminul sovietic, amplasate în localul Gării CFR, pentru Poliţia Sovietică şi Unitatea de Transmisiuni, instalate în hotelul „Pomul verde”, constând din paturi şi lenjerie de pat. La data întocmirii tabelului, Comandamentul sovietic funcţiona.

13 aprilie 1945. Subinspectorul de control financiar Nicolae Brădişteanu a constatat că, în lunile septembrie-noiembrie 1944, trupele sovietice au provocat Şcolii Normale de Învăţători pierderi în valoare de 4.826.660 de lei, din care cele mai însemnate la internatul acesteia.

15 aprilie 1945. Comisariatul de Poliţie Caransebeş a predat în portul Galaţi, la Baza de colectare a Comisiei Aliate de Control, cantitatea de 17.530 kg de zahăr „ridicat din magazinele oraşului Caransebeş”.

25 mai 1945. Comunitatea de Avere face cunoscut Poliţiei oraşului Caransebeş că ofiţeri şi subofiţeri sovietici, care au ocupat hotelul „Pomul verde” între 14 ianuarie-30 aprilie 1945, nu au achitat preţul camerelor, suma de încasat fiind de 71.044 de lei. Se cerea intervenţia la Comisia Aliată de Control.

30 mai 1945. Locotenentul Frunză, preşedintele Comisiei Aliate de Control pentru judeţul Severin, din Lugoj, a bătut-o cu sălbăticie pe telefonista Maria Bărnuţiu, de la Oficiul telefonic din Caransebeş, în prezenţa a patru ofiţeri români, deoarece a ridicat telefonul care fusese instalat în apartamentul din Caransebeş al acestei comisii, în urma unei decizii a Societăţii Naţionale de Telefonie.

7 iulie 1945. Palatul Korongyi a fost rechiziţionat pentru Comandamentul Diviziei 36 Sovietice, iar după plecarea acesteia, de către Comandamentul Brigăzii de Artilerie Nr. 14854 Sovietice. Din clădire au fost evacuate 26 de familii.

13 iulie 1945. Comandamentul sovietic din oraş a solicitat şi i s-au înaintat în limba rusă tabele cuprinzând personalul Oficiului telefonic, abonaţii telefonici, spitalele locale şi restaurantele din oraş.

17 iulie 1945. Comunicat al Primăriei oraşului Caransebeş, prin care înştiinţează populaţia că niciun ofiţer sau soldat sovietic nu poate fi cartiruit decât prin Comandamentul sovietic din oraş şi Comisariatul local de poliţie.

7 august 1945. În perioada 24 iulie-4 august, ostaşi sovietici au luat din magazia Primăriei 3,5 mc lemn de construcţie din stejar, necesari la repararea podurilor, în valoare de 140.000 de lei.

7 august 1945. Garnizoana sovietică din oraş urma să fie inspectată de către mareşalul Tolbukin. Se cerea Comisariatului de poliţie să aducă două fotolii şi un covor „care se vor ridica de la locuitorii germani”.

11 august 1945. În prezenţa prefectului judeţului Severin, N. Dimitrievici, a prim-pretorului Bujor Barbu, a primarului Milan Ognanovici şi a reprezentanţilor Garnizoanei sovietice (colonel Bondar, căpitan Vasileski), s-a discutat despre clădirile care vor fi amenajate cu fonduri de la Ministerul Român de Interne pentru Armata Sovietică. Repararea Internatului Academiei Teologice se ridica la 300.000 de lei.

12 august 1945. Se comunică Primăriei oraşului Caransebeş că o serie de lucrări de construcţie şi reparaţii solicitate de Armata Sovietică vor fi executate prin grija Prefecturilor de judeţe şi a Primăriilor. Consumul de apă şi electricitate, utilizarea canalelor, chiriile cuvenite instituţiilor publice şi particulare pentru imobilele ocupate se vor face de către Prefecturile de judeţe sau Primăriile orăşeneşti, din fondurile puse la dispoziţie.

5 septembrie 1945. Se preconiza repararea Palatului Comunităţii de Avere pentru Armata Sovietică, cu suma de 8 milioane de lei.

24 septembrie 1945. În perioada 10 iulie-24 septembrie 1945, Armata Sovietică a luat în mod abuziv furaje în valoare de 7.480.000 de lei, cereale în valoare de 1.150.000 de lei, subzistenţe în valoare de 1.400.000 de lei, lemne de construcţie şi de foc în valoare de 1.200.000 de lei, obiecte casnice în valoare de 8.670.000 de lei şi animale în valoare de 2.500.000 de lei. Referitor la pagubele produse, Comisariatul de Poliţie Caransebeş preciza că „situaţia este făcută cu aproximaţie, întrucât lucrarea este în curs de efectuare, motivat de faptul că locuitorii se prezintă zilnic cu reclamaţii”.

3 noiembrie 1945. Palatul Korongyi era reţinut pentru o Unitate sovietică (Divizia colonelului Guscenko), care urma să sosească în oraş.

28 decembrie 1945. Primăria oraşului Caransebeş s-a adresat Comisiei Române pentru Aplicarea Armistiţiului, arătând că de curând au sosit în oraş alte Unităţi ale Armatei Sovietice, care s-au cartiruit fără a fi prezente persoanele desemnate de Comisia de rechiziţii constituită pe lângă Comisariatul de Poliţie Caransebeş. Delegatul din Lugoj al Comisiei Aliate pentru Aplicarea Armistiţiului a făcut cunoscut că ofiţerii sovietici cazaţi la particulari nu plătesc chirie, Primăria fiind obligată să ţină o evidenţă a chiriilor „în eventualitatea de a fi plătite de Stat, în contul art. 10 din Convenţia de Armistiţiu”.

31 decembrie 1945. Întreprinderile Comunale Caransebeş au solicitat Comisariatului de Poliţie din oraş să delege un funcţionar care să participe la constatarea pagubelor produse de trupele sovietice la Fabrica de gheaţă a oraşului.

29 ianuarie 1946. Garnizoana sovietică ocupa Palatul Korongyi. Câteva încăperi din această clădire erau solicitate de către Organizaţia locală a PSD.

14-15 aprilie 1946. Un grup de soldaţi sovietici, conduşi de un locotenent, aflaţi în stare de ebrietate, au tras în plină noapte focuri de armă pe două străzi din oraş şi au spart 94 de geamuri, de la 43 de locuinţe situate pe străzile Ardealului, Potocului, Episcop Popeea, Cetăţii, Decebal, General Trapşa şi Ovid. Comandamentul sovietic s-a angajat să achite pagubele.

7 mai 1946. Căpitanul Petru Osipere, comandantul sovietic al oraşului, împreună cu un comisar de poliţie au cercetat valoarea pagubelor produse prin incendiere la locuinţa văduvei Valeria Segherceanu, de pe strada Constantin Diaconovici-Loga, de către un ofiţer sovietic.

29 mai 1946. Comisariatul de Poliţie Caransebeş a întocmit un proces-verbal cu ocazia părăsirii Palatului Korongyi, proprietatea Episcopiei Caransebeşului, de către un regiment de artilerie sovietic, care l-a ocupat timp de un an. Acest document menţionează: „Pe tot timpul de un an de zile, cât au fost cazate Armatele Sovietice acolo, noi n-am putut pătrunde înlăuntru ca să vedem starea localului. Stricăciunile făcute de Armată prezintă o importanţă foarte serioasă. Stricăciunile constau din zidărie, tâmplărie, rulouri la ferestre, sobe de teracotă, sobe de tuci, geamuri, electrica, băi, apeduct, canalizare, urmează ca Episcopia Ort. Română să facă un deviz pentru a constata valoarea stricăciunilor făcute de Armata Sovietică”.

30 mai 1946. Comunitatea de Avere a solicitat prezenţa unei comisii pentru inspectarea clădirii proprii cedate în întregime Armatei Sovietice. Aceasta a părăsit clădirea în zilele de 28-29 mai. Procesul-verbal s-a încheiat în 31 mai, fiind consemnate stricăciuni în valoare de 42.108.900 de lei.

Iunie 1946. Ultimele trupe ale Armatei Sovietice au părăsit oraşul. (Va urma)

Constantin BRĂTESCU