Membrii Asociaţiei Luptătorilor în Revoluţia din Decembrie 1989 au marcat miercuri trecerea a 27 de ani de la evenimentele întâmplate la Caransebeş printr-o manifestare amplă, care a debutat în Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei municipiului într-un mod mai special – un miniconcert de colinde susţinut de Corul de copii al Complexului de Servicii Sociale „Sf. Vasile cel Mare” din cadrul Episcopiei Caransebeşului. Pe lângă revoluţionarii Asociaţiei, la întrunire au luat parte şi edilul municipiului, Felix Borcean, precum şi participanţi la evenimentele petrecute la Timişoara în urmă cu 27 de ani, şi tineri de la liceele caransebeşene care nu erau născuţi în zilele celebrate cu acest prilej.
În cadrul reuniunii s-au rememorat nu doar momentele cu puternică încărcătură emoţională, ci şi presiunile la care au fost supuşi, în zilele de 16, 17 şi 18 decembrie 1989, cei arestaţi la Caransebeş.
Aurel Păsat, participant activ, încă din primele zile, la Revoluţie, şi-a exprimat dezamăgirea vizavi de felul în care evoluează societatea românească, afirmând că ar dori ca oamenii să arate mai mult respect pentru ziua de 21 Decembrie 1989. „Am văzut la televizor cum un eveniment nefericit, cel petrecut la Clubul «Colectiv», a ajuns să fie mai respectat decât ziua de 21 Decembrie. Este inadmisibil! Atunci, în Decembrie 1989, din instinct, eu şi prietenul meu Pompiliu Mateescu am reacţionat împotriva unui regim restrictiv, cartelat şi oprimant. Datorită mie şi prietenului meu, Caransebeşul este, conform Legii 341, al doilea oraş liber de comunism din România, după Timişoara. După ce am scris noaptea pe gardurile uzinei, cu o pensulă şi cu grund, lozinci anticomuniste, a doua zi când m-am dus la lucru tremuram… Securitatea circula… Am mobilizat oamenii împotriva gloanţelor, fiindcă pe noi asta ne-a aşteptat”, a mai spus Aurel Păsat.
Din partea revoluţionarilor timişoreni au vorbit Liviu Băcanu şi Dumitru Curiban, din discursurile lor răzbătând mesajul de apropiere dintre luptătorii în Revoluţie din cele două oraşe. „Am venit la voi ca să întindem o mână, să veniţi alături de noi în lupta împotriva celor ce încă ne torturează evenimentul numit Revoluţie, şi pe noi, ca autori ai acestuia! De la foştii securişti sau oameni ai regimului totalitar, comunist, foste cadre de partid, nomenclatura, conducătorii acelor instituţii de forţă, de care cu toţii ne amintim cu groază, ei, bine, aceşti oameni nu ne lasă să trăim nici azi”, a spus Liviu Băcanu.
Fostul judecător Mihail Rădulescu, preşedintele de onoare al Asociaţiei Luptătorilor în Revoluţia din Decembrie 1989 – Fliala Caransebeş, s-a arătat nemulţumit că nicăieri nu există niciun însemn care să amintească faptul că municipiul este Oraş-Martir. „Am luptat cinci ani ca să obţinem acest titlu pentru Caransebeş. Rugămintea mea – de fapt vom face şi o Adresă oficială din partea ALRD – este ca, la intrările şi la ieşirile din Caransebeş, să existe ceva care să menţioneze acest lucru”, a spus Mihail Rădulescu.
Dan-Silviu Avram le-a reamintit celor prezenţi întâmplările petrecute în zilele din acel Decembrie 1989. „La Caransebeş a fost, în prima fază, o revoltă, dar nu una spontană, a fost o revoltă pregătită în întreprinderile acestui oraş, şi la ICM, şi la ACH, şi la CFR, şi la Mocars, şi la IGO, şi la IPEG… Pornirea aceea din 21 Decembrie, când marea majoritate a oamenilor simpli şi cinstiţi din acest oraş, care număra atunci 17.000 de salariaţi, dar aveam aici şi vreo 3.000 de militari, care ne-au înţeles, apoi marşul prin oraş, au culminat cu ocuparea Primăriei, şi asta fără incidente. Incidentele s-au produs din cauza unor indivizi care n-ar mai fi trebuit să calce niciodată în Caransebeş, fiindcă au cauzat pierderi de vieţi omeneşti”, a mai spus Dan-Silviu Avram.
Revoluţionarii au coborât apoi în parcul din faţa Primăriei, unde au depus o coroană de flori la Monumentul Revoluţiei. Toţi participanţii la eveniment s-au deplasat, apoi, pe sub Arcul Înfrăţirii Spiritual-Creştine şi pe Calea Sacră din faţa Episcopiei Caransebeşului, spre monumentul amplasat în faţa fostei Miliţii, acolo unde, în urmă cu 27 de ani, s-a tras asupra manifestanţilor.
Slujba de pomenire a Eroilor Revoluţiei a fost oficiată de un sobor de preoţi, în frunte cu pr. Daniel Alic, consilier cultural al Episcopiei Caransebeşului. Şi aici, revoluţionarii, cărora li s-au alăturat reprezentanţii social-democraţilor în Consiliul Local Caransebeş, au depus coroane de flori la placa comemorativă de pe peretele Cercului Militar.
Să mai spunem că, la Caransebeş, în timpul Revoluţiei din Decembrie 1989 au murit şapte oameni, după care, din cauza rănilor, au mai decedat două persoane, iar 18 au fost rănite.
Bogdan NAUM
