Timp de trei zile, între 4 şi 6 august, Stadionul Municipal din parcul caransebeşean Teiuş şi-a schimbat destinaţia, locul echipelor de fotbal fiind luat de trupele care au participat la Festivalul Gugulan Rock, manifestare organizată de Asociația Gugulan Rock, cu sprijinul Primăriei Caransebeș și al Casei de Cultură „George Suru” şi ajunsă anul acesta la cea de a patra ediţie.
În ciuda caniculei înregistrate chiar şi la orele serii, amatorii de rock au avut ce vedea şi auzi, în prima seară, cea de vineri, urcând pe scenă trupele KaGaiaAn (Bucureşti), White Walls (Constanţa), Indefiance (Arad), Grimegod (Arad), Altar (Cluj-Napoca), care activează de 26 de ani în domeniul muzicii rock, şi Speak Floyd (Cluj-Napoca), cea mai bună formație tribut din Europa care cântă
piese sută la sută Pink Floyd.
Seara de sâmbătă a debutat în forţă, cu trupa bucureşteană Psychogod, după care a urcat pe scenă grupul Arachna din Drăgăşani, o trupa de heavy metal cu influenţe de power metal. Au continuat showul şi a ridicat temperatura şi aşa extrem de fierbinte, şi la propriu şi la figurat, grupul UntoldFaith, din Carei, şi formaţia Kultika din Timişoara. O trupă aşteptată cu mult interes a fost Angerseed, din Ungaria, un grup cu un repertoriu format din piese cu un sound dur, greu, încadrat în stilul death metal. Însă cea mai aşteptată trupă românească a serii a fost Syn Ze Sase Tri din Timişoara, o formaţie de black metal, piesele grele, sonorităţile dure, coregrafia şi costumaţia compusă din măşti, coifuri şi platoşe fiind întru totul pe gustul publicului. Seara a fost încheiată perfect de trupa suedeză Diabolical, care şi-a demonstrat valoarea, consolidată în timp şi de cele câteva albume de death metal realizate.
În ultima zi a festivalului au concertat trupele Reverse the Moment (Oradea), Mist (Lugoj), GAV (Cluj-Napoca), Warhanger şi Focul Viu (ambele din Bucureşti), festivalul încheindu-se cu prestţia celor de la Seven (Cluj-Napoca).
„Spre deosebire de anii precedenţi, la această ediţie am beneficiat de un spaţiu mult mai mare, având, totodată, acces şi la mai multe utilităţi. Scena a fost bună, iar sunetul, direcţionat spre tribune şi spre spectatori, a avut o calitate deosebită. Publicul a fost acelaşi din anii trecuţi, plus câteva feţe noi, cu toţii stând în corturi şi bucurându-se de zona mult mai largă de campare din incinta stadionului. S-a stat pe jos, spectatorii s-au mai plimbat, creând o atmosferă prietenoasă, specifică acestui tip de festivaluri. Formaţiile au cântat foarte bine, unele, aş putea să spun, nesperat de bine, pentru că nu mă aşteptam la prestaţii de acest nivel din partea lor. Programul, în schimb, s-a decalat puţin din cauza căldurii, în primele două zile, atunci când au fost peste 40 de grade, pentru că instrumentele şi celelalte instalaţii n-ar fi rezistat la asemenea temperaturi, dar ne-am «redresat» din mers, pentru a nu depăşi ora-limită impusă de organizatori. Într-un cuvânt, a fost bine, a fost un eveniment care cred eu că trebuie notat în agenda fiecărui rocker, iar la anul avem de gând să umplem stadionul”, ne-a spus Cosmin Mihuţa, care, împreună cu Leo Gorczynsky, a fost sufletul acestui festival.
Bogdan NAUM
Foto: Doru BĂLĂŞOIU
