Primăria Caransebeş şi Casa de Cultură „George Suru” au organizat vineri, 29 martie, cea de-a XX-a ediţie a Simpozionului „Sub semnul de taină – George Suru”. În cuvântul de deschidere, directorul Casei de Cultură, Ioan Cojocariu, a spus că poetul George Suru a fost un ziditor care a adunat, în jurul lui şi al generaţiei pe care a reprezentat-o, pe iubitorii de literatură. „Alături de Sorin Titel şi alţi scriitori de la acea vreme, a adunat o generaţie întreagă care a trăit pentru literatură. Eu n-am avut şansa de a-l cunoaşte, dar mulţi dintre cei prezenţi astăzi, aici, i-au fost apropiaţi”, a mai adăugat Cojocariu.
Primul dintre cei care au evocat memoria poetului ce a plecat la cele veşnice la doar 39 de ani a fost criticul Ioan Jorz, care a spus că George Suru a fost prietenul tuturor. „Era considerat unul dintre poeţii importanţi ai generaţiei, iar Cornel Ungureanu avea mari speranţe că, în sfârşit, din Banat se va ridica un poet de nivel naţional. Din păcate, a murit tânăr, a lăsat în urmă câteva cărţi de poezie, dar a lăsat o poezie care şi astăzi cred că poate fi receptată de tânăra generaţie”, a mai adăugat Jorz. Şi poetul Iosif Caraiman, chiar dacă se exprimă mai greu datorită unor suferinţe fizice, a ţinut să omagieze personalitatea lui George Suru. „George Suru a fost în casă la mine după ce-am trecut de 20 de ani şi am fost prieteni, până atunci nu. Eu eram ciracul. Şi pentru că erau George Suru, Nichifor Mihuţa, Sorin Titel, eu îi vedem ca pe nişte semi-zei. Ajungând adult şi scriind ceea ce scriam, el era dispus să trimită lucrările mele spre a fi publicate în revistele literare”, şi-a mai amintit Caraiman.
Prof. Eleonora Bunea, fost director al Bibliotecii „Mihail Halici”, l-a cunoscut pe George Suru ca elev de liceu. „L-am cunoscut crescând, evoluând ca poet. Cred că nu era săptămână să nu vină la Bibliotecă de două-trei ori cel puţin… Stătea în sala de lectură sau la mine în birou şi mă ruga intens să-i recit din Rilke, din Blaga, din marii poeţi ai lumii. Am fost ataşată şi de familia lui, deşi, la un moment dat, s-a destrămat într-un fel”, a mai adăugat Eleonora Bunea. Nicolae Vlădulescu, directorul Teatrului de Vest din Reşiţa, a spus că cei care l-au cunoscut pe George Suru ştiu că unul era cel care se manifesta în acţiunile pe care le organiza, şi altul era în intimitate. „Îşi analiza cuvântul de două ori înainte de a-l rosti. Era un administrator foarte bun, era un polarizator, a adunat în jurul lui destul de mulţi oameni, nu puţini dintre ei foarte mari, dovadă fiind istoria Caransebeşului”, a mai spus Vlădulescu.
Cu acelaşi prilej, au fost decernate premiile Concursului naţional de poezie derulat sub acelaşi generic. Dintre cei 18 creatori din toată ţara, participanţi la concurs, juriul a acordat premiul I Dorinei Ungureanu, din Mangalia, judeţul Constanţa. Locul II a fost ocupat de Delia Grosu, din comuna Comişani, judeţul Dâmboviţa, iar pe locul III s-a clasat Gabriela Galbăn, din Piatra Neamţ, judeţul Neamţ. Oana-Mihaela Pop, din Cluj-Napoca, a obţinut menţiunea juriului. Câştigătorii au primit premii în bani. După festivitatea de premiere, laureaţiii au citit creaţiile lor.
În cadrul aceleiaşi manifestări, a avut loc lansarea volumului „Tradiţii şi obiceiuri culinare bănăţene”, semnat de conf. univ. dr. Gheorghe Secheşan. În volumul său, autorul nu se ocupă de mâncare, ci de harul mâncării, vorbeşte despre ritual, despre etimologia cuvântului în bucătăria bănăţeană, şi conceptul de hrană.
Tiana MESNER
