Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş a găzduit marţi, 24 iulie, conferinţa de presă susţinută de dr. Adrian Ardeţ, managerul instituţiei, şi dr. Silviu Oţa, şeful Secţiei Arheologie Pre şi Protoistorică, Clasică, Medievală şi Preventivă a Muzeului Naţional de Istorie a României.
În prima parte, dr. Adrian Ardeţ a vorbit despre acţiunile desfăşurate de cadrele muzeului pe parcursul ultimelor luni. Astfel, în 15-16 iunie, împreună cu Bogdana Negrei, managerul muzeului caransebeşean a participat la o conferinţă extrem de importantă, la Poznan, în Polonia, al cărei subiect a fost cercetarea Rezistenţei anticomuniste între anii 1945 şi 1949. „Au fost prezenţi specialişti din toată Europa de Est. Noi am fost bine primiţi, pentru că am prezentat un domeniu care în România a fost şi rămâne prioritar – lupta anticomunistă, Munţii Banatului reprezentând un segment aparte. Noi vrem ca în muzeul nostru să amenajăm cel puţin două săli care să ilustreze această perioadă istorică deosebită din trecutul nostru apropiat, şi este de datoria noastră să o punem în valoare”, a spus Adrian Ardeţ.
De asemenea, la mijlocul lunii iulie, muzeul caransebeşean a încheiat un protocol cu preşedintele Asociaţiei de Colaborare Italo-Română, dr. Ervino Curtis, structură cu care, în această toamnă, se va încerca punerea în valoare a legăturilor pe care Caransebeşul le-a avut cu Primul Război Mondial. „Fiind Anul Centenarului, e bine să amintim că o parte dintre soldaţii Regimentului 43 din Caransebeş s-au jertfit în Italia. Au luptat în nordul acestei ţări, făcând parte, fireşte, din trupele austriece. După înfrângerea din Galiţia, Regimentul 43 a fost mutat pe Frontul de Vest. Acolo, în această toamnă, în octombrie-noiembrie, colegii noştri italieni, chiar dacă timpul rămas e foarte scurt, vor să facem câteva manifestări legate de participarea românească la luptele din nordul Italiei, mai precis de la Trieste”, a mai adăugat managerul muzeului.
În acelaşi timp, pe lângă cele preventive, instituţia caransebeşeană organizează cercetări arheologice sistematice. Adrian Ardeţ a ţinut să precizeze că zona din jurul Caransebeşului va fi traversată de Gazoductul BRUA, muzeul fiind implicat în această cercetare, deoarece va fi afectată o bună parte din Necropola romană de la Tibiscum – Iaz. „Rezervaţia arheologică va fi traversată, dar am înţeles, din ceea ce spune constructorul, că se vor traversa Castrul roman şi Rezervaţia la 4 metri pe sub ruinele romane. Există o tehnologie nouă, care face posibil acest lucru”, a mai spus managerul instituţiei.
Totodată, reprezentantul Muzeului Naţional de Istorie a României, dr. Silviu Oţa, continuă cercetarea şi investigarea Cetăţii medievale a Caransebeşului, un obiectiv prea puţin cunoscut, ea fiind, la vremea respectivă, o Cetate de rang regal, una dintre cele mai importante din Transilvania şi Banat.
În ceea ce priveşte Rezervaţia de la Tibiscum – Jupa, în această vară va continua colaborarea începută anul trecut cu Centrul de Studii Dunărene al Universităţii din Ferrara, condus de prof. univ. dr. Livio Zerbini, care a sosit miercuri, 25 iulie, la Caransebeş. „Colegii noştri italieni participă alături de noi la săpături, în zona investigată de noi anul trecut, la Templul roman, descoperit la nord de Castru. Universitatea de Vest din Timişoara participă şi ea cu studenţi. Investigăm, acum, două zone: una în Castru, cealaltă în Aşezarea civilă, readucând astfel la viaţă Tibiscumul”, a adăugat Adrian Ardeţ.
În cea de a doua jumătate a lunii august, colectivul condus de Adrian Ardeţ, împreună cu o serie de colaboratori, şi-a propus să investigheze, din punct de vedere arheologic, Muntele Mic.
„Având în vedere că este Anul Centenarului, noi am depus un proiect în vederea finanţării, pentru organizarea, în această vară, a unui simpozion dedicat Marii Uniri. Ministerul Culturii ne-a trimis o informare prin care suntem anunţaţi că «Biserică şi naţiune la românii din Banat şi Transilvania. Episcopul Miron Cristea şi Marea Unire» este cel de al doilea din cele opt proiecte depuse în cadrul judeţului nostru, finanţat cu 70.000 de lei de acest minister. Cum ne e imposibil să-l organizăm în două săptămâni, îl vom organiza în data de 24 septembrie”, a mai spus Adrian Ardeţ.
La rândul său, dr. Silviu Oţa s-a referit la colaborarea excelentă cu muzeul caransebeşean, începută anul trecut, finalizată printr-un protocol încheiat între Muzeul Naţional de Istorie a României şi instituţia din municipiu. „Ca şi anul trecut, şi anul acesta am reuşit să aducem fonduri din partea Muzeului Naţional de Istorie, care nu sunt deloc mici. Şi anul acesta, ne-am hotărât să facem două campanii de cercetări arheologice. Prima a luat sfârşit în 24 iulie şi a durat trei săptămâni. Va urma şi a doua campanie, probabil în cursul lunilor septembrie şi octombrie. Momentan, noi ne desfăşurăm activitatea pe o proprietate particulară de pe Str. Potocului, care, până în prezent, a dovedit că are un potenţial arheologic ridicat. Ea este în vechiul oraş fortificat Caransebeş şi, până acum, am reuşit să scoatem la lumină, şi cu ajutorul hărţilor din secolul al XVII-lea, vechile drumuri care existau prin interiorul fortificaţiei, dar şi locuinţe şi ateliere, în special de prelucrare a fierului, care sunt foarte importante pentru noi. În acest moment, o parte a pieselor sunt la Muzeul Naţional de Istorie a României şi sunt supuse unor investigaţii fizico-chimice la fostul Institut de Fizică Atomică de la Măgurele, pentru o datare mai precisă a artefactelor de aici. Din ceea ce am cercetat până acum, avem artefacte din secolele XVI-XVIII, mai precis din ultimii ani ai Regatului medieval al Ungariei, până la venirea Habsburgilor în aceste regiuni. O parte a acestor artefacte, probabil cele mai valoroase, vor fi restaurate, iar unele dintre ele se vor întoarce pentru a organiza şi aici expoziţii dedicate acestui important centru medieval care a fost Caransebeşul. Avem privilegiul de a arăta că oraşul este atestat încă din veacul al XIII-lea, în timpul regelui ungar Ladislau al IV-lea Cumanul, iar din secolul al XIV-lea, din anul 1325, avem atestat aici şi un prim castelan din timpul lui Carol I Robert de Anjou. Oraşul a avut o importanţă deosebită şi din alt punct de vedere. Trebuie spus că Lugojul, alături de Caransebeş, sunt cunoscute în Evul Mediu ca oraşe ale nobilimii valahe. Practic, dacă avem în vedere istoria Ungariei, în Evul Mediu acestea sunt singurele oraşe ale nobililor valahi din Regat”, a spus dr. Silviu Oţa.
Oaspetele muzeului caransebeşean a mai adăugat că s-au găsit în zonă piese de port, monede emise în Polonia sau în Transilvania, piese de harnaşament, cuţite, fragmente de pahare din sticlă, ceramică tipică Europei Centrale de la sfârşitul secolului al XV-lea, până în secolul al XVII-lea, precum şi fragmente din părţile de lemn ale locuinţelor, provenite de la uşi sau ferestre. „Am descoperit chiar acum un nivel de distrugere, probabil din secolul al XVI-lea, şi sperăm ca atunci când ajungem la Bucureşti, după ce restaurăm piesele, să ne dăm seama mult mai bine despre cronologia acestor niveluri din Oraşul medieval Caransebeş. De asemenea, aş vrea să mai spun că, mai ales în secolul al XVI-lea, oraşul a avut o importanţă deosebită, pentru că era practic un oraş de graniţă, bine fortificat, şi la un moment-dat reuşeşte să primească privilegii asemeni Budei şi Timişoarei, şi primeşte chiar şi «Dreptul de spadă», adică de judecată supremă. Mai târziu, în secolul al XVII-lea, oraşul este cucerit de otomani, apoi, relativ la puţin timp, puţin peste 30 de ani, e recucerit de către habsburgi. Acesta nu a fost neapărat şi un moment foarte favorabil pentru Caransebeş, deoarece, în urma Păcii de la Pojarevac, dintre Imperiul Otoman şi Imperiul Habsburgic, fortificaţiile oraşului au fost practic demantelate, pentru a nu pune în pericol Imperiul Otoman”.
Dr. Silviu Oţa a mai spus că numărul populaţiei din perioada respectivă este mai puţin cunoscut, însă se ştie că în Garnizoana Caransebeş erau aproximativ 400 de călăreţi şi între 600 şi 700 de pedestraşi, oraşul furnizând de regulă trupe greu înarmate.
Sonia BERGER