Momentul muzical de excepţie petrecut vineri, 5 aprilie, în preafrumoasa Sală de spectacole a Casei de Cultură „George Suru” din Caransebeş le-a amintit melomanilor de seratele şi recitalurile de altădată, de „concertele de teatru împreună cu muzică şi dans” din incinta Hotelului „Lichtnekert” („Pomul Verde”).
Artista lirică Catarina Lal-Coresi, de la „Opera Company” şi „Pygmalion Theater” din Viena, a interpretat cu un remarcabil talent şi o neasemuită dăruire cele mai frumoase arii din Opera „Carmen”, de Georges Bizet, compusă pe un libret inspirat dintr-o nuvelă a conaţionalului său, Prosper Mérimée, scrisă în anul 1847.
Nuvela „… aduce în prim-plan iubirea pătimaşă a locotenentului Don Jose pentru frumoasa ţigancă spaniolă Carmen, pe care a cunoscut-o într-o fabrică de tutun din Sevilla şi pentru care renunţă la carieră, face contrabandă, este degradat, arestat şi pe care o pierde, în final, iubirea lui neputând lupta împotriva dorinţei de libertate a lui Carmen” (v. Programul de sală).
În repertoriul creaţiei de operă a lui Georges Bizet – „Clarissa”, „Frumoasa fată din Perth”, „Ivan cel Groznic” şi „Pescuitorii de perle” –, „Carmen” reprezintă o culme a genului în palmaresul muzicii universale.
Protagonista, Catarina Lal-Coresi, a pus în scenă lucrarea mai sus amintită, într-o variantă teatral-muzicală, dovedind calităţi deosebite de actor şi confirmând încă o dată celebritatea sa de artist liric care a dus faima artei sonorului în mai toate oraşele ţării şi peste fruntariile acesteia.
Căldură, strălucirea vocii sale în toate registrele – grav, mediu şi acut –, lejeritatea cu care atacă sunetele înalte şi forţa interpretării unor pasaje atunci când partitura o cere, i-au convins pe spectatorii tăcuţi, cuminţi şi receptivi, că, la fel ca în toate genurile de artă, aşa cum obişnuia să spună Marele Enescu, este nevoie de 25 la sută inspiraţie şi 75 la sută transpiraţie. Căci, la harul Domnului dăruit din belşug, artista a trebuit să clădească, începând cu anii micuţi, petrecuţi la repetiţiile Corului „Voces primavera” a lui Claudiu Negulescu, ore nenumărate de canto în cadrul Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, ani de specializare, nenumărate întâlniri cu „Măria Sa Publicul”, înţelegător, dar nu întotdeauna îngăduitor.
Ne-a surprins deosebit de plăcut emisia corectă, dicţia perfectă, bogăţia de nuanţe, un vibrato plăcut, crescendo-urile şi descrescendo-urile pe sunetele cu o durată mai mare, interpretarea unor părţi într-un Parlando rubato dorind parcă să înfrăţească melodia spaniolă cu cântecul popular românesc conceput în tempou numărat.
Pianista Henrietta Varady, studentă la Conservatorul de Muzică din Oradea, a reuşit să realizeze o logodnă deosebit de reuşită între vocea solistei şi acompaniament, respectând întrutotul atât planurile sonore, cât şi comentariul instrumental dintre frazele şi perioadele componente ale ariilor interpretate.
Şi, iată cum, după 13 ani, simpatica şi inegalabila artistă lirică Catarina Lal-Coresi s-a întâlnit într-un regal de operă cu publicul caransebeşean, nu în Sala de spectacole a Seminarului Teologic „Ioan Popasu”, ci în cocheta sală a Casei de Cultură, inaugurată nu demult prin grija Consiliului Local, a primarului Marcel Vela şi a directorului Ioan Cojocariu. Memorabilul concert din anul 2000 a pus în valoare nemuritoarele compoziţii „Fata din Carpaţi” de I. D. Chiriţescu, „Arie” din Opera „Flautul fermecat” de W.A. Mozart ş.a., interpretate de Catarina Lal-Coresi şi Theodor Coresi, solişti ai Operei din Viena, cu acompaniamentul Corului „Timotei Popovici” al Seminarului Liceal „Ioan Popasu”, prin purtarea de grijă a P.S. Laurenţiu, Episcopul Caransebeşului, şi a pr. Ionel Popescu, directorul instituţiei de învăţământ teologic.
Duminică, 7 aprilie, cu ocazia vizitei făcute familiei Jompan, Catarina Lal-Coresi a scris în „Cartea de Onoare” a Coralei „Mărgana”, între altele: „Promitem să revenim cât mai curând!”.
Să avem oare atât de grabnic o nouă şi mare bucurie!?
Prof. univ. dr. Dumitru JOMPAN
