Am trecut până acum – vorbesc din 1990 încoace – prin nici nu mai ştiu câte campanii electorale şi toate, în ochi mei, au însemnat câte un război. N-am fost niciodată în linia întâi, fiindcă niciodată n-am făcut politică. Nu sunt bun de-aşa ceva, cum nu sunt potrivit, de exemplu, […]
De multe ori stau, mă uit în jur şi mă simt ca un copil orfan. De mine, Statul n-a avut niciodată grijă. Ba, mint, de vreo două sau de trei ori am zăcut prin spital, şi de fiecare dată am dus-o ca vai de mama mea. În rest, pur şi […]
Întâmplarea a făcut ca în şcoală, din clasa a cincea şi până am terminat liceul, eu să învăţ franceza şi rusa. Ştiam şi înţelegeam, pe undeva, că aşa erau vremurile, şi cu toate astea cred că n-a fost zi de la Dumnezeu să nu blestem orele în care trebuia să […]
Pe vremuri, când lucram la un alt ziar şi eram secretar de redacţie, o funcţie pentru care consideram că sunt total nepregătit, fiindcă la vârsta aceea mă copleşeau pur şi simplu complexitatea lucrurilor pe care le aveam de făcut şi răspunderea care îmi apăsa pe umeri după ce-mi puneam, pe […]
E pentru prima oară în 25 de ani, 10 luni, 28 de zile, 15 ore şi 41 de secunde, când îi înţeleg pe cei care în 11 decembrie n-au să meargă la vot. Se prea poate să văd eu totul în negru şi mâine, sau peste două zile, să-mi treacă, […]
Cred că numai ce împlinisem 19 ani când, pentru prima oară în viaţa mea, un bărbat s-a dat la mine. Îmi vine şi acum greu să spun cum s-a întâmplat, pentru că a fost o treabă urâtă şi, chiar de a doua zi, am încercat să-mi alung din minte păţania. […]
Dacă s-ar pune vreodată problema să-mi fac o listă cu lucrurile care-mi plac cel mai mult în viaţă, nu ştiu exact cu ce aş începe, fiindcă asta presupune, totuşi, să mă gândesc bine, dar cu siguranţă între primele cinci locuri unul ar fi ocupat de animale. Mi-au fost dragi de […]
Niciodată nu mi-au plăcut turnătorii. Nu pot să spun c-am avut de tras de pe urma lor, ba, din contră, ani buni chiar m-am amuzat din pricina unuia, dar mereu i-am comparat, și nu știu de ce, cu șobolanii, care, după mine, sunt cele mai scârboase dihănii de pe fața […]
Într-o dimineaţă, era o zi de sâmbătă, în redacţie a sunat telefonul. Cum în afară de mine nu mai era nimeni acolo, am răspuns eu. Cineva, un domn în vârstă, din câte am putut să-mi dau seama după voce, voia să vorbească cu ziaristul care scrie editorialul şi care, în […]
Mie, unuia, nu mi-a plăcut niciodată şi nu-mi place nici acum Bucureştiul. Nu-mi plac clădirile prea mari pentru gusturile mele poate îndoielnice, fiindcă am impresia că mă târăsc, mărunt, printre picioarele unor uriaşi care se încaieră şi care mă pot strivi, în orice clipă, ca pe o gânganie. Iar lumea […]
