editorial


O dreptate reparată

            Am fost de multe ori obosit sau bolnav, trist sau plictisit şi fără niciun chef de scris, dar parcă niciodată nu mi-a fost mai greu ca acum să pun mâna pe stilou şi să m-apuc de editorial. Şi cred că totul porneşte de la starea care m-a cuprins în […]


Patria mea!

            Sunt mândru că sunt român. Atât de mândru, încât pieptul îmi explodează, pur şi simplu, în milioane de bucăţi, cu o forţă pe măsura miliardelor de motive care mă îndreptăţesc să mă simt aşa. Nici măcar un argument, ce zic eu unul, nici măcar jumătate de argument nu găsesc, […]


Ciuciu-banana!

         Înainte era mult mai simplu. Prima oară când am votat aveam 19 ani şi eram în Armată, la dracu’n praznic, pe la Bixad, de fapt nici măcar la Bixad, ci prin apropiere, într-un pichet uitat de lume şi de timp, în creierii munţilor, fără curent, fără radio, fără televizor, […]


Cretinistan

Cred că prima dată când am auzit cuvântul Absurdistan, el a fost rostit de prietenul meu Ion Chichere, regretatul poet Ion Chichere. El era mai mereu uimit de toate câte i se întâmplau şi, slavă Domnului, erau destule. Că pe cele mai multe dintre ele chiar el le urnea din […]


Capra moldoveanului

                Cred că mai ştiu, încă mai ştiu să înot. Nu ca la 20 de ani, asta e sigur, dar bănuiesc că nu mi-am pierdut cu totul deprinderea asta, care, în felul ei, e cam ca mersul pe bicicletă, pe care, odată ce l-ai învăţat, nu-l mai uiţi. Şi, totuşi, […]


Ultimul gest nobil

În fiecare dimineaţă mă trezesc cu gândul la ce fapte bune aş putea să fac pentru ca lumea din jurul meu să fie mai frumoasă. Din păcate, nu sunt cuvintele mele, cu toate că aş fi vrut din tot sufletul să le fi spus eu. Adevărul e că eu nu […]


Puţin, dar mult

În urmă cu vreo două luni, atunci când cineva încerca să-mi facă o scurtă prezentare în faţa unei adunări căreia trebuia să-i vorbesc despre condiţia jurnalistului de presă scrisă, a spus, referitor la persoana mea, că sunt un foarte cunoscut cronicar sportiv. Bănuiesc că n-am reuşit să-mi ascund suficient de […]


Absolut nimic

Nu mai ţin minte exact când am învăţat să nu-mi mai fac speranţe. Oricum, demult… Dar nu pentru că aş fi atât de înţelept încât să ţin cont de proverbe şi de expresiile pline de tâlc şi înţelesuri ale marilor gânditori ai lumii, care şi-au dat cu capul de pragul […]


Miros de hoit

Fără îndoială, am fost întotdeauna, şi încă sunt, un om norocos. Găsesc bani, şi nu puţini, pe te miri unde, exact atunci când vântul îmi bate mai tare prin buzunare. Găsesc ceva de care să mă sprijin tocmai atunci când vieţii îi vine chef să-mi pună vreo piedică. Dar mai […]


Tristeţea cărţilor mele

Bănuiesc că puţină lume ştie că eu am scris două cărţi. Oamenii ştiu despre mine că sunt ziarist, mă văd mereu cu o geantă cât toate zilele pe umăr, cu aparatul de fotografiat atârnat de gât sau cu agenda şi reportofonul tot timpul pregătite, şi întotdeauna pe fugă, mereu foarte […]