editorial


Lapsus

Am ajuns, târziu, ce-i drept, dar până la urmă tot am ajuns la concluzia că noaptea sunt alt om. Nu pot să spun că mă transform în altceva sau altcineva, ci doar că devin omul care mi-ar plăcea să fiu peste zi, dar n-am niciodată destul timp pentru asta. Poate […]


Baştania

Habar n-am ce se întâmplă cu mine, dar ceva, clar, nu e în regulă. Totuşi, nu e vorba nici de veşnicele mele dureri de stomac care mă apucă ori de câte ori mă enervez prea tare sau beau sucuri acidulate, nici de crizele de fiere care mă lovesc când mănânc […]


Cealaltă jumătate

Stau în faţa foii albe de hârtie, în mână cu stiloul meu cel mai bun, mare şi negru, cu peniţa împodobită cu tot felul de modele delicate, dar care, culmea, scrie gros şi catifelat, aşa cum îmi place, că doar de aia l-am şi ales, şi mă gândesc cum să […]


Părerea mea!

Chiar dacă de multe ori am lăsat impresia că nu sunt deloc atent la ceea ce se întâmplă în jurul meu, fiindcă nu mă interesa ori păream cu gândurile în cu totul altă parte, ba, mai rău, mi se mai închideau şi ochii de somn, lucrurile nu stăteau întocmai aşa. […]


Guma

Zilele trecute am răsfoit – vorba vine – paginile unui ziar online. Mai fac şi asta din când în când, fiindcă ştiu că ei sunt mult mai grăbiţi decât mine, la somnorosul meu de săptămânal, sunt şi mai mulţi, aşa că uneori mai trag cu coada ochiului şi mă mai […]


Mi-e dor să-mi fie frică

Când eram mic, cel mai frică dintre toţi oamenii din bloc mi-era de Nea Ciobanu. Nu fiindcă era chel, de fapt avea ceva păr deasupra urechilor şi nişte fuioare rare îi acopereau, cât de cât, ceafa, nici pentru că era mătăhălos, cu toate că ăsta ar fi fost un motiv […]


Despărţirea în silabe

Îmi place să cred că am fost, sunt şi voi fi mereu primul critic al textelor mele, indiferent că e vorba de editoriale sau de simple ştiri de umplutură. Asta fiindcă eu ştiu cel mai bine cât de greu mi-a fost să scriu cutare sau cutare articol, cât am alergat […]


Bărbile albe

Acum vreo două luni, cred, am fost într-o biserică catolică. Până să ajung în ceea ce la ortodocşi se numeşte naos, adică în sala principală, cu băncuţele în care stau enoriaşii frumos aliniate, părintele, care între noi fie vorba îmi era simpatic foc, fiindcă fuma pe ascuns, m-a dus pe […]


A treisprezecea zodie

Am citit, nu mai ţin minte când, dar, oricum, nu demult, o tâmpenie pe Facebook, una din acelea care parcă era scrisă pe o bucată de carton şi semăna cu o pancartă plimbată pe la mitingurile pe care le tot văd pe la televizor, din care am aflat că Balanţele […]


Vlad Ţepeş pentru o zi

Din când în când îmi propun ca pe viitor, chiar dacă nu ştiu prea bine ce înseamnă asta, să scriu o carte în care, într-unul dintre dialoguri, să aduc meşteşugit vorba că nu-mi pare rău că nu sunt Dumnezeu, fiindcă, dacă aş fi fost şi, la un moment dat, m-aş […]