De Crăciun am fost la Bucureşti, la fiul meu. Ştiu că acum am să spun un lucru banal, dar totuşi am s-o fac: ca atâtor şi atâtor oameni, nici mie nu-mi place Capitala. Am o mulţime de motive pentru care prefer să merg oriunde în altă parte, dar nu acolo, […]
Acum 28 de ani aveam 28 de ani. Pe lângă ei, mai aveam şi un milion de vise şi de speranţe, şi nicio îndoială în privinţa viitorului meu şi-al ţării pe care, aşa cum era ea, am iubit-o din răsputeri. Poate că dragostea pentru ea, mai mult decât neîmplinirile mele, […]
Cred că e pentru prima oară, cel puţin în ultimii 25 de ani, când pur şi simplu refuz să mă mai uit pe canalele care dau ştiri politice. La două dintre ele am renunţat demult, fiindcă, aşa cum văd eu lucrurile, amândouă trăiau într-o realitate paralelă cu a mea, iar […]
Stau, puţin zgribulit şi aproape amorţit, pe banchetă, într-un compartiment pe jumătate încălzit şi a cărui uşă, dacă nu se deschide atunci când trenul frânează şi revine la locul ei dacă porneşte opintit, se bălăngăne din toate încheieturile, fiindcă partea de jos i-a sărit de pe şina pe care alunecă […]
De foarte multe ori, dacă nu chiar întotdeauna, dacă dăruiesc cuiva un ziar sau mă nimeresc în vreun chioşc şi cineva mă recunoaşte după fotografia din pagina a treia, se găseşte măcar un om să mă întrebe ce mai e de nou, ori despre ce e vorba în articolul la […]
Nu ştiu la alţii cum s-a întâmplat, dar eu, la şcoală, mai întâi am învăţat alfabetul, şi abia apoi adunarea, scăderea şi tabla înmulţirii. Dar şi mai târziu, peste ani, literele au luat-o mereu mult înaintea cifrelor pe care n-am ştiut să le stăpânesc şi, prin urmare, nu m-am folosit […]
În 6 noiembrie, asta înseamnă luni, ziarul pe care îl ţineţi acum în mână a împlinit 9 ani. Nu spun nici că a fost greu, ca să nu creadă lumea că mă plâng, nici c-a fost uşor, ca să nu las impresia că mă dau mare. Au fost lucruri bune […]
In colţul camerei mici, în cel din dreapta, de lângă fereastră, existau, până în urmă cu câţiva ani, două stative negre, pe care, atunci când nu erau mângâiate, se odihneau chitarele fiului meu, una electrică şi una clasică, cu forme rotunde şi totuşi elegantă, pe care, din când în când, […]
Aş minţi dacă aş spune că m-am născut sărac, dar, tot aşa, aş ocoli adevărul dacă aş zice că am crescut într-o familie bogată. Cred că, totuşi, cuvintele cele mai potrivite pentru ceea ce vreau să explic ar fi că am apărut pe lume între două lumi, la fel am […]
Săptămâna trecută mi s-a întâmplat ceva ciudat. Mergeam pe o străduţă mărginită, pe câteva sute de metri, de clădirea unui liceu căruia, totuşi, n-am să-i dau numele, când, deodată, am intrat parcă într-un tunel al timpului şi m-am rostogolit câteva secole îndărăt, în întunecimile Evului Mediu. Atât de puternică era […]
