Lipsa unei reţele şcolare de grad gimnazial sau liceal pentru români, ca şi apărarea învăţământului primar românesc de ingerinţele brutale ale autorităţilor constituiau griji permanente pentru oamenii politici români în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. Reacţii vehemente au fost înregistrate în anul 1879, când s-a introdus în şcolile primare […]
Angrenajul militaro-administrativ din Austro-Ungaria, care a funcţionat până în anul 1872 în condiţii speciale în Banatul de Munte, sub forma „Graniţei militare” sau „Confiniului militar”, a avut un impact negativ asupra populaţiei care şi-ar fi dorit participarea la viaţa politică. Evoluţia bazată doar pe regulamente şi ordine militare a fost […]
Este cunoscut faptul că la reşedinţa Regimentului de Graniţă Româno-Bănăţean din Caransebeş a funcţionat, până la desfiinţarea sa, un spital militar, aflat sub controlul nemijlocit al comandantului de regiment şi al medicului-şef de regiment. De asemenea, pe lângă această unitate spitalicească a funcţionat şi o farmacie. După trecerea în administraţia […]
Joi, 21 februarie, în preziua împlinirii a şapte decenii de la confruntarea dintre grupul de rezistenţă anticomunistă Ionescu-Blănaru şi organele de securitate pe dealurile din împrejurimile Teregovei, la Liceul Tehnologic „Sf. Dimitrie” din centrul de comună s-a desfăşurat un program special închinat celor care au s-au opus cu arma în […]
Agricultura. Pomicultura. Creşterea animalelor Datele furnizate de documente ne dezvăluie faptul că suprafaţa oraşului, inclusiv vatra, se situa în jurul a 9.210 jugăre cadastrale, din care vatra oraşului însuma 540 de jugăre. În general, repartizarea suprafeţelor agricole pe culturi se prezenta astfel: cca. 2.450 de jugăre pentru arături, cca. 1.450 […]
Comerţul Încă din secolul al XV-lea, Caransebeşul a fost cunoscut ca un important centru comercial nu numai pentru Banat, ci şi pentru zona Balcanilor şi centrală a Europei. Mai târziu, oraşul ajungând sub jurisdicţie militară, locuitorilor săi şi altora care ar fi dorit să se stabilească aici li s-au aplicat […]
Actul de la 24 ianuarie 1859, prin care Muntenia şi Moldova, dând expresia voinţei naţionale, s-au unit într-un singur stat, constituie un moment de însemnătate excepţională în istoria poporului român, marcând o primă etapă în procesul de formare a Statului naţional român unitar, proces care avea să se încheie la […]
Iluminatul public La 1 noiembrie 1890, oraşul Caransebeş a beneficiat de iluminat public electric, înscriindu-se în rândul celor dintâi oraşe româneşti iluminate electric, în care becurile au fost montate inclusiv pe străzi, prioritatea având-o până atunci doar oraşul Timişoara. Uzina producătoare de curent electric a fost amplasată pe un canal […]
Şirul manifestărilor dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri s-a încheiat la Teregova, în 26 decembrie 2018, cu sfinţirea plăcii comemorative amplasate pe edificiul vechii gări din localitate, în amintirea evenimentului care s-a petrecut aici în urmă cu un veac. Din mărturiile lăsate de oamenii locului, unii chiar martori direcţi ai acelor […]
Anul de curând încheiat a fost cu siguranță unul încărcat de emoție pentru națiunea română, prin aniversarea Centenarului Marii Uniri din 1918. Societatea românească actuală, deși împresurată de nimbul dezbinării, s-a străduit să-și sărbătorească secolul scurs de la împlinirea celui mai important deziderat al poporului român. Cu o abundență de […]
