Pagini de istorie


Dezvoltarea economică a Caransebeşului între 1873-1919

Esenţială pentru existenţa unei localităţi precum era Caransebeşul, viaţa economică, înţelegând ramurile cele mai importante, nu poate fi privită decât ca parte a Banatului istoric. Poate că astăzi privim cu mirare faptul că la începutul anului 1873 Caransebeşul nu avea nicio unitate de tip industrial, dar era vizibilă o anume […]


După Reşiţa, Ovidiu Roşu îşi lansează cartea acasă, la Caransebeş

Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei Caransebeş a găzduit miercuri, 12 decembrie, lansarea cărţii „Comunitatea de Avere din Caransebeş şi evidenţa jertfelor bănăţene din Marele Război”, volum ce poartă semnătura lui Laurenţiu Ovidiu Roşu. La manifestare – organizată de Episcopia Caransebeşului, Primăria municipiului, Casa de Cultură „George Suru”, Biblioteca Judeţeană […]


Evoluţia şi structura demografică a Caransebeşului, în perioada 1869-1910

Pe baza datelor furnizate de documentele şi statisticile oficiale maghiare, putem reface şi analiza evoluţia şi structura demografică a oraşului Caransebeş, având în vedere unele argumente de ordin istoric, economic şi administrativ. Între cele opt oraşe din Banatul istoric, recunoscute oficial cu acest statut în perioada analizată (Lugoj, Caransebeş, Timişoara, […]


O carte absolut necesară, lansată la Caransebeş

Galeria de Artă „Corneliu Baba” s-a dovedit neîncăpătoare pentru cei care au ţinut să fie prezenţi luni, 10 decembrie, la lansarea volumului-broşură „O personalitate caransebeşeană controversată: Constantin Burdia”, carte ce poartă semnătura lui Constantin Brătescu, evenimentul fiind organizat de Episcopia Caransebeşului şi Casa de Cultură „George Suru” din municipiu. În […]


Aspecte ale evoluţiei edilitar-gospodăreşti la Caransebeş, între 1873-1919

În condiţiile în care întreaga putere administrativă se afla în mâinile unei singure autorităţi, cea militară, până în anul 1872 inclusiv, oraşul Caransebeş a cunoscut o dezvoltare edilitară mai mult decât modestă, dacă luăm în calcul vechimea oraşului şi rolul jucat în plan militar de-a lungul secolelor. În anul următor, […]


Cui îi mai arde azi de eroi?

Miercuri, 28 noiembrie, în Sala de şedinţe a Consiliului Judeţean Caraş-Severin din Reşiţa a avut loc lansarea cărţii „Comunitatea de Avere din Caransebeş şi evidenţa jertfelor bănăţene din Marele Război”, scrisă de Laurenţiu Ovidiu Roşu, şeful Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale, instituţie cu sediul în municipiul de pe malurile Timişului […]


Dimitrie Cantemir s-a oprit puţin la Caransebeş

Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei municipiului Caransebeş a găzduit marţi, 27 noiembrie, prezentarea cărţii „Dimitrie Cantemir şi conştiinţa unităţii românilor” – studii şi articole dedicate Centenarului Marii Uniri, coordonatorii volumului fiind col. (r) Mircea Dogaru şi col. (r) Viorel Ciobanu. La manifestare au luat parte cadre didactice, elevi, precum […]


Granița Bănățeană și Biserica românească

Sărbătoarea Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 ne-a oferit posibilitatea de a înțelege mai bine istoria poporului român, în care conștiința identității și unității sale s-a plămădit ca o constantă bine determinată, pentru a cărei înfăptuire au luptat și s-au jertfit cei mai vrednici fii ai săi. Indiferent […]


Regimentul 13 Grăniceri îşi avea sediul la Caransebeş

Înfiinţarea Regimentelor de graniţă din Ardeal şi Banat a fost determinată de situaţia social-politică a acestui străvechi pământ românesc, principat autonom aflat sub suzeranitatea Imperiului Habsburgic. Motivul principal al creării unităţilor de graniţă l-a constituit însă întărirea potenţialului de apărare a Imperiului, mai ales după Războiul de şapte ani, când […]


Conştiinţa spaţiului naţional românesc

Noţiunea de spaţiu ca fapt de conştiinţă are la noi un înţeles limitat, redus la dimensiuni restrânse. Idealul Unirii era mai mult de esenţă naţională decât spaţială, iar revendicarea spaţială s-a ivit numai ca o exigenţă fizică indispensabilă existenţei şi dezvoltării naţiunii, cadru natural de trăire şi consacrare istorică. În […]