Renumitul alpinist caransebeşean Cornel Galescu şi-a mai adăugat, recent, în bogatul său palmares sportiv, o nouă reuşită: atingerea Polului Sud al
Pământului, într-o expediţie internaţională organizată cu prilejul împlinirii a 100 de ani de când exploratorul norvegian Roald Amundsen cucerea, pentru prima dată, acest punct. Caransebeşeanul a fost însoţit de timişoreanul Romeo Dunca, ei fiind, astfel, primii români care ajung, pe schiuri, în cel mai sudic punct al Globului Pământesc. Recent, Coco Galescu a susţinut o conferinţă de presă la Caransebeş, prilej cu care a vorbit despre motivele care l-au îndemnat să întreprindă această acţiune, a făcut o prezentare, în fotografii, a expediţiei şi a povestit o serie de întâmplări prin care au trecut membrii ei. (C. Senco, T. Mesner)

Întors victorios din prima expediţie în care doi români au reuşit să fie primii compatrioţi care ating pe schiuri Polul Sud, Cornel (Coco) Galescu a susţinut recent o conferinţă de presă. Evenimentul a a vut loc în Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei Caransebeş. „Vreau să vă spun că abia acum, azi, aici, consider împlinit acest proiect, nu atunci când am atins Polul Sud. Şi asta pentru că acum o lună, exact în această sală, într-o conferinţă de presă, anunţam lansarea proiectului Polul Sud 2011. Mă bucur să văd că mesajul meu a fost înţeles şi că acum mă văd înconjurat de membri ai familiei, de prieteni, de oameni apropiaţi”, a spus, la începutul conferinţei, Coco. El a mai adăugat că expediţia la care a participat poate fi văzută din mai multe unghiuri: ca un act sportiv, ca un mesaj, ca un act de demnitate naţională, ca pe o dorinţă de a reface orgoliul rănit al românilor care nu au avut şansa să se afirme în domeniul aventurii, poate fi văzut ca o şansă de a stabili legături între România şi Norvegia, ca un salut al Caransebeşului către lume şi, nu în ultimul rând, atingerea Polului Sud poate fi văzută ca împlinirea unui proiect tripartit.

„Am avut şansa să particip la prima expediţie românească învingătoare pe Everest, în 2003, după patru ani am participat la prima expediţie românească pe schiuri la Polul Nord, iar acum, la prima expediţie românească pe schiuri la Polul Sud. Ştiu foarte mulţi sportivi mai puternici decât mine, mai rezistenţi şi mai perseverenţi decât mine, şi atunci mă întreb de ce sunt eu aici şi nu ei. Un răspuns pe care am reuşit să mi-l dau e acela că încăpăţânarea şi forţa gândului meu m-au împins spre aceste proiecte, dar probabil şi capacitatea mea de a mă face înţeles. Am găsit multă înţelegere la domnul primar Marcel Vela, la Consiliul Local, la ceilalţi sponsori şi, din acest punct de vedere, trebuie să spun că mă simt răsfăţat, dar şi împlinit”, a mai adăugat Coco Galescu. De asemenea, el a mai remarcat că această expediţie i s-a părut a fi mult mai mediatizată, cu toate că, pe plan sportiv, alte expediţii au fost cu mult mai dure şi mult mai riscante. „Pentru mine este o mare bucurie să văd că acum, la încheierea acestui proiect tripartit, există înţelegere şi aplecare pentru acest gen de aventură, că există loc pentru performanţă, pentru demnitate naţională şi pentru ceea ce trebuie promovat în mod firesc. Am avut un moment de mare emoţie atunci când mi s-a oferit şansa să dau mâna cu premierul Norvegiei, care ne-a însoţit pe ultimii kilometri, şi am citit în ochii lui că apreciază efortul pe care l-am făcut noi, românii, şi am simţit că nu există nimic legat de noi din ceea ce se promovează în mod nefericit în mass-media europeană. Am avut şansa să particip la aniversarea a 100 de ani de la cucerirea Polului Sud, am stat mai mult de o oră în sala de sport a Centrului Ştiinţific «Amund-Scott», o adevărată şansă, pentru că are un regim special de cercetare şi nu pătrunde oricine acolo, dar prezenţa premierului norvegian ne-a asigurat accesul şi şansa de a afla ce se întâmplă acolo vizavi de cercetarea la cel mai mare nivel”, a mai spus temerarul Cornel Galescu. El a mai făcut referiri la sentimentul patriotic, care de multe ori este luat în derâdere, dar susţine că în clipa în care a văzut borna de la Polul Sud şi s-a format un lanţ de exploratori, iar deasupra tuturor flutura drapelul României, a simţit că sentimentul de patriotism există cu adevărat. „M-am simţit mândru că sunt eu acela care duce atât de departe simbolurile României şi al Caransebeşului, pentru că, trebuie să vă spun, am avut cu mine stema Caransebeşului, aceeaşi care m-a însoţit şi pe Everest şi la Polul Nord”, a mai completat Coco.

La rândului lui, primarul Marcel Vela a ţinut ca în numele instituţiei pe care o conduce, dar şi al cetăţenilor pe care-i reprezintă, să-l felicite pe sportiv pentru reuşita expediţiei care a făcut municipiul Caransebeş să fie apreciat şi evocat de presa naţională şi internaţională. „Îi mulţumesc şi lui Cornel Galescu şi lui Romeo Dunca pentru sacrificiul şi jertfa lor, făcute de dragul explorării, al identităţii naţionale, de dragul ridicării României la un grad superior. Primăria, municipiul şi Consiliul Local Caransebeş au susţinut expediţiile lui Cornel Galescu dintr-un motiv foarte simplu. Cred că este un privilegiu şi o şansă pentru municipiul nostru să aibă printre locuitorii săi un alpinist şi un explorator care face asemenea gesturi pentru istoria oraşului şi a ţării. Cred că, este important ca un român să ducă steagul ţării alături de cele ale altor state, cred că este important să se vorbească despre România şi Caransebeş şi altfel. Cred că având un asemenea sportiv, alpinist, explorator, autoritatea locală are obligaţia morală să-l susţină, să-l încurajeze şi să-l ajute pentru a obţine cât mai multe performanţe. Sunt convins că peste 100 de ani, când vor fi probabil alţi bănăţeni care vor ajunge la Polul Sud, au să-şi amintească, că, în 2011, a mai fost un caransebeşean care a atins acele meleaguri. Cu siguranţă, nimeni nu-şi va aminti cine a fost primar în 2011, cum nimeni nu ştie cine a condus oraşul în care a creat Leonardo Da Vinci, cine a fost primar când Coandă a descoperit motorul cu reacţie sau cel care a condus oraşul în care a trăit Amundsen”, a mai spus Marcel Vela.

Participant la conferinţa de presă, prof. Nicolae Borcean, city-managerul oraşului, a ţinut să-l felicite şi el pe Coco pentru performanţa sa. „Fiind profesor de geografie şi având cunoştinţe despre clima şi condiţiile existente la Polul Sud, iniţial, am avut o oarecare îndoială în privinţa reuşitei. Apoi, cunoscându-l pe Coco, am ştiut că va reuşi. Eu mă declar mândru şi fericit că sunt contemporan cu el şi îi doresc mult succes în continuare”, a mai adăugat Nicolae Borcean.

În cadrul întâlnirii au mai fost prezentate o serie de fotografii făcute de Cornel Galescu şi Romeo Dunca în expediţia de unde s-au întors recent, fotografii care au surprins cele mai importante momente ale expediţiei. În timpul prezentării, Cornel Galescu a mai precizat că, dintre cei 16 membri ai expediţiei, unul a cedat fizic. „Deşi obişnuit cu efortul şi temperaturile extrem de scăzute specifice Norvegiei, acesta a cedat. Avea un tremur permanent al corpului, dar cu toţii am ţinut ca el să ajungă la Polul Sud, pentru că era nepotul unuia dintre exploratorii care în urmă cu 100 de ani l-a însoţit pe Amundsen şi care avea la el un ceas purtat de bunicul său, pe care era inscripţionată semnătura primului om care a atins Polul Sud. Când am văzut ceasul, am trăit un moment deosebit şi mi-am spus că trebuie şi eu să ajung acolo”, a mai spus emoţionat, Coco. De asemenea, el a explicat jurnaliştilor de ce steagul României flutura deasupra celorlalte. „Cu toţii purtau steagurile legate de câte un sky. Noi am mai legat de sky şi unul dintre beţe, şi astfel, al nostru era mai înalt”, a mai povestit Coco.

Prezentă la conferinţa de presă, mama alpinistului a povestit că, de fiecare dată când fiul ei pleacă în câte o expediţie care presupune o sumedenie de riscuri, are emoţii. „Odată, când a fost în Himalaya, m-am trezit noaptea, după ce visasem că el avea o problemă şi mă striga disperat. A doua zi, când am vorbit cu el la telefon, mi-a povestit că era să moară. Dar am încredere în puterile lui, în capacitatea lui de concentrare şi ştiu că de fiecare dată se întoarce cu bine acasă”, a mai adăugat dna Galescu.

Despre planurile de viitor, Coco nu poate spune, deocamdată, prea multe. „Lăsaţi-mă să mă dezmeticesc, apoi, cine ştie unde mă va duce forţa gândului meu…”. Unul dintre următoarele sale proiecte ar putea fi legat de realizarea unor filmări în apele Oceanului Atlantic, în apropierea Norvegiei, acolo unde se pare că se află epava vasului „Belgica”, la bordul căreia naturalistul şi exploratorul Emil Racoviţă a ajuns în 1898 la Polul Sud.

Carmen SENCO

Tiana MESNER