La sfârşitul săptămânii trecute, amfiteatrul Liceului ,,C.D. Loga” a găzduit un triplu eveniment: 25 de ani de când Cornel Galescu a trecut la alpinismul profesionist, 15 ani de la înfiinţarea Clubului Montan şi 5 ani de la cucerirea, împreună cu Florin Grama, a Vârfului Ama Dablam. Alpinistul a declarat că, la întoarcerea din Himalaya, a fost întâmpinat de primarul Marcel Vela, împreună cu o fanfară care a intonat Imnul de Stat, ceea ce l-a făcut să se simtă ca un preşedinte de ţară. (C. Senco)
Amfiteatrul Liceului Pedagogic „C.D. Loga” din Caransebeş a găzduit vineri, 12 noiembrie, un triplu eveniment: aniversarea a 25 de ani de când Cornel (Coco) Galescu a trecut la alpinismul profesionist, 15 ani de la înfiinţarea Clubului Montan Caransebeş şi 5 ani de la cucerirea Vârfului Ama Dablam de către Coco şi colegul său, Florin Grama. Liceenii au aflat astfel că expediţia a fost o cucerire tehnică a muntelui, o performanţă necomercială, la care cei doi alpinişti nu au folosit şerpaşi şi nici n-au avut tuburi de oxigen sau echipă locală de pregătire a terenului. Coco Galescu a prezentat videoproiecţii cu imagini din Himalaya şi a povestit câteva din cele mai interesante aspecte legate de această ascensiune. A oferit asistenţei amănunte privind felul în care nepalezii trăiesc în condiţii extrem de grele, cum copiii de 12-13 ani sunt trimişi de părinţi să muncească pentru o farfurie de orez. Ei cară greutăţi de 25 de kg, uneori şi câte 10 zile la rând. „Nepalezii însă s-au resemnat demult, îşi iubesc foarte mult ţara şi sunt foarte demni, chiar şi în sărăcie”, a mai spus Coco Galescu, care a precizat că nepalezii sunt oameni plăcuţi, prietenoşi, aşa cum sunt şi muntenii noştri din satele izolate. Din 2005, când a avut loc expediţia celor doi caransebeşeni pe Vârful Ama Dablam, masivul nu s-a mai lăsat învins de nicio expediţie românească, toate încercările alpiniştilor noştri soldându-se cu eşecuri. Mai mult, după un an, în 2006, o avalanşă puternică a ucis 8 alpinişti. „Ca specialist în domeniu, văd cucerirea Vârfului Ama Dablam, de 6.812 metri, ca un eveniment ce ne apropie de performanţele alpinismului mondial”, a mai spus Galescu.
Situat în Munţii Himalaya din estul Nepalului, Ama Dablam înseamnă „Colierul mamei”, crestele sale semănând mult cu braţele unei mame (AMA) care-şi protejează copilului, iar gheţarul suspendat este numit Dablam, ceea ce în traducere ar însemna un pandantiv care reproduce imaginea unor zei.
Ama Dablam este al treilea cel mai popular vârf din Himalaya pentru expediţii permise. Acum, Coco vorbeşte cu mândrie despre acea expediţie, care a constituit o premieră românească. „Am fost aşteptaţi la aeroport de primarul Caransebeşului, Marcel Vela, împreună cu o fanfară care ne-a intonat Imnul de Stat la coborârea din avion. A fost emoţionant, pentru că m-am simţit, pentru o zi, Preşedinte”, a spus alpinistul caransebeşean Cornel Galescu.
Acesta a vorbit asistenţei şi despre cei 10 ani de activitate a Clubului Montan din municipiu, al cărui preşedinte este, club care are în portofoliu organizarea de expediţii naţionale şi internaţionale, tabere şi concursuri de alpinism şi escaladă, acţiuni de ecologizare, participarea la diferite competiţii. Coco a prezentat imagini surprinse de-a lungul timpului la acţiunile la care au luat parte, de la concursuri, precum şi rezultatele obţinute. De asemenea, el a ţinut să precizeze că, la ora actuală, în cadrul clubului funcţionează secţia de ciclism montan, ai cărei membri se întâlnesc în şedinţe în fiecare zi de luni. „Datorită bicicletei am descoperit o sumedenie de trasee. Zona Caransebeşului ar putea fi una din cele mai rustice şi plăcute zone de ciclism montan, care s-ar lega foarte bine de turismul cultural şi tradiţional”, a mai spus Coco.
În cadrul clubului mai funcţionează secţia de schi, secţie care în cursul acestei ierni, cel mai probabil în luna ianuarie 2011, va organiză o nouă ediţie a „Cupei Muntele Mic”, ca o etapă a primei ediţii a „Cupei de Vest”.
Clubul Montan Caransebeş a mai dezvoltat şi o secţie de alpinism, care are două subsecţii: escalada artificială şi alpinismul de altitudine, tradiţional deja în municipiul de pe Timiş şi Sebeş.
„Ne considerăm continuatorii activităţilor Clubului Turistic Bănăţean, ce a funcţionat în perioada interbelică. Tocmai de aceea, ne-am gândit şi la înfiinţarea unui muzeu al turismului, Banatul fiind o zonă care se pretează spre turism la fel ca şi Austria. Toate călătoriile noastre constituie un pretext de cunoaştere a istoriei, geografiei şi culturii locale. De aceea, intenţionăm ca muzeul pe care îl vom înfiinţa să cuprindă, pe lângă fotografii vechi, o serie de obiecte folosite de părinţii şi bunicii noştri în turism. Cred în turismul rural şi cred că am şi forţa necesară de a repune în valoare trecutul turistic, atât de dezvoltat în zonă cu zeci de ani în urmă. Să nu uităm că Halta Teiuş a fost înfiinţată numai pentru a înlesni accesul călătorilor în Teiuş”, a mai spus Cornel Galescu, convins fiind că nu ne-ar strica să aflăm de unde venim şi cum trăiau strămoşii noştri.
Carmen SENCO
Liviu DINU
