Pe DN 68, între localităţile Voislova şi Băuţar, se face o intersecţie, iar la dreapta pe DC 2, la o distanţă de 3 km, se găseşte localitatea Marga. Comuna este formată din satele Marga şi Vama Marga. De menţionat că Vama Marga este aşezată pe DN 68.
Existenţa vieţii omeneşti pe aceste meleaguri este atestată chiar din Epoca romană. Este localizată acum cu Ponce Augusti (Podul Împăratului, punct vamal şi fiscal). Atestarea este consfinţită de o inscripţie descoperită la Micia, datând din 170 d. Hr. Legat de Ponce Augusti, alţi cercetători o identifică cu Voislova sau Bucova. Se presupune că pârâul Nermeş şi-ar trage denumirea de la Nemesis, Zeiţa plutaşilor, pornind de la faptul că, aşa cum mai aminteam, pe râul Bistra, în Epoca romană, se practica plutăritul
La sfârşitul secolului al XVII-lea, la confluenţa Nermeşului cu Bistra s-a descoperit un altar votiv cu inscripţia: „Zeiţei Nemesis, Aelius Diogenes şi filia Valeria pentru sănătatea lor şi a fiilor lor, mama şi tatăl, potrivit juruinţei, din temelii am construit un templu cu mijloace proprii, l-am construit pentru Colegiul utricularilor”.
Prima atestare documentară datează din 1470, când este amintit Iacob de Marga, nobil şi castelan al Cetăţii Caransebeşului. Într-un act emis la 20 aprilie, la Caransebeş, s-a încheiat o înţelegere între Margareta şi Petru Găman, cu Iacob Duma, în privinţa acţiunii de partaj. În această înţelegere sunt amintiţi Petru Găman şi Gheorghe de Marga. În această acţiune, „Iacob Duma să plătească dimpreună cu celalalte rudenii ale sale, mai întâi doisprezece florini lui Francisc Horvath (din Lugoj) şi lui Gheorghe de Marga (pentru partea sa de moşie) din satul Glimboca”. (Costin Feneşan, Documente medievale bănăţene”, Ed. Facla, Timişoara, 1981, p. 73).
În prezent, comuna are 1.302 locuitori, majoritatea covârşitoare fiind români.
Cele mai importante instituţii sunt Şcoala cu clasele I-VIII Marga, în incinta căreia sunt expuse obiecte de artă populară din comună, un Muzeu de instrumente muzicale şi o Grădiniţă. De asemenea, localitatea dispune şi de un Cămin cultural, în cadrul căruia şi-a desfăşurat activitatea Corala „Mărgana”, renumită în ţară şi străinătate, care, din păcate, s-a desfiinţat.
Confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi, apoi baptişti şi penticostali. Biserica ortodoxă română poartă hramul „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” şi a fost zidită în jurul anul 1730, din piatră, în stil baroc vienez. La început, biserica a fost acoperită cu şindrilă, construită în 1887, în interiorul căreia bat trei clopote. Prima pictură a fost realizată în ulei, în 1860, în stil neobizantin. În satul aparţinător Vama Marga se află o biserică ortodoxă cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”. Mai întâlnim la Marga o biserică baptistă şi una penticostală. În faţa Şcolii cu clasele I-VIII se găseşte un monument ridicat în memoria Eroilor neamului.
În ceea ce priveşte mijloacele de transport, pe ruta Caransebeş-Băuţar este halta TFG, iar prin DC 2 Marga, la 3 km, se află DN 68, unde transportul se face fie cu autoturismul proprietate particulară sau cu microbuze private.
Industriile tradiţionale sunt cusăturile, ţesăturile populare şi fierăritul (covăcitul). Pe raza comunei îşi desfăşoară activitatea firme private care au ca obiect de activitate prelucrarea marmurei, exploatarea talcului şi comerţul.
Punctele de atracţie ale comunei sunt Măgura Marga, Măgulicea (deal care domină aşezarea) şi Valea Mărgii, o zonă pitorească, în care turiştii pot practica şi pescuitul. De la Marga, traversând Măgura Marga, se poate ajunge la Poiana Mărului şi apoi pe Muntele Mic. Din păcate, traseul nu este marcat. Tot de la Marga se poate ajunge la Ulpia Traiana Sarmizegetusa (25 km) şi la Cariera de marmură de la Ruschiţa (11 km). Comuna dispune de două pensiuni agroturistice şi o tabără pentru copii, cu 70 de locuri, care oferă cazare şi masă.
Autorităţile locale şi-au propus concesionarea de terenuri pentru construirea unor case de vacanţă, concesionarea a 10 hectare pentru exploatarea şi prelucrarea lemnului, construirea unui sat de vacanţă şi dezvoltarea agroturismului.
Avram BOŢA
