Nu demult, pe 6 noiembrie, s-au împlinit 82 de ani de la nașterea profesorului și dirijorului, etnomuzicologului, compozitorului și etnografului Constantin Catrina, doctor în muzicologie. Cu doi ani în urmă, la data de 28 mai 2013, această personalitate marcantă a culturii românești a trecut în neființă, în orașul Brașov, cu puțin înainte de a împlini vârsta de 80 de ani.
De curând, sub semnătura sa a apărut, la Editura MecAtrin, volumul „Muzicienii noștri” – Predecesori și contemporani (Compendiu), în seria Brașovul muzical enciclopedic, lucrare lexicografică, îngrijită de Liliana Iacobescu.
Se justifică oare prezentarea volumului cu titlul de mai sus, tipărit în orașul de sub poalele Tâmpei, în săptămânalul „Caraș-Severinul în 7 zile”? Da, desigur, din mai multe puncte de vedere.
Primul argument, cel subiectiv, este acela că între distinsul autor al dicționarului personalităților muzicale brașovene și semnatarul acestei recenzii s-au stabilit relații de amiciție pe parcursul ultimilor 50 de ani.
În al doilea rând, încă de la primele ediții ale Festivalului Corurilor de Copii și Tineret „Timotei Popovici”, Constantin Catrina a făcut parte din juriu și a prezentat comunicări interesante în cadrul simpozioanelor anuale organizate la Marga și la Caransebeș.
În fine, volumul cuprinde câteva nume de muzicieni originari din Banat ori adoptați de orașele din provincia de sud-vest a României: Nicolae Bica, Mihai Beleacenco-Popescu, Tiberiu Brediceanu, Florin Georgescu, Lucian Gropsianu, Laurențiu Iancu, Ion Lengheru, Nicolae (Niky) Popovici, Timotei Popovici și Sava Vlad.
Din Prefața semnată de Viorel Cosma, reținem câteva idei: penuria lucrărilor de lexicologie muzicală la noi, la români; importanța deosebită a apariției acestei lucrări; recunoștința față de autor „… pentru excepționala sa contribuție la asigurarea valențelor artistice românești…”.
Volumul, tipărit în condiții tehnice remarcabile, cuprinde 166 de portrete de muzicieni, în 345 de pagini.
Dicționarul se încheie cu un Index (onomastic) și cu Nota editurii, care conține cel puțin două informații deosebit de interesante. Mai întâi, că fondul documentar al muzicianului cuprinde o mulțime impresionantă de fișe biografice, studii și cercetări privitoare la alte nume de rezonanță. Apoi, că arhiva respectivă poate oferi muzicologilor interesați noi surse de studiu în variate domenii: Muzicieni și melomani; Instituții muzicale; Învățământul muzical și particular; Muzica de cameră; Fanfare militare și civile etc.
Mai mult, muzicianul, pe lângă cele zece volume de autor, cu conținut muzicologic și alte multe studii de etnografie, a lăsat moștenire generațiilor viitoare zeci și sute de articole și studii care se vor păstra în patrimoniul de aur al culturii românești.
Prof. dr. Dumitru JOMPAN
