În perioada 28 februarie – 2 martie, Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş organizează, la Băile Herculane, ediţia cu numărul 44 a Simpozionului Internaţional „In Memoriam Constantini Daicoviciu”, unul dintre cele mai importante evenimente ştiinţifice nu doar din România, ci chiar din Răsăritul Europei.
Manifestarea, a cărei temă este anul acesta „Circulația ideilor (pe Dunăre, mare și uscat), din Antichitate până în prezent”, a reuşit să adune specialişti din cele mai importante centre universitare şi din principalele muzee din Franţa, Italia, Croaţia, Serbia, Polonia, Bulgaria, inclusiv din România. Pe lângă prezenţa acestor personalităţi ale lumii academice, la deschidere au participat şi cele mai importante feţe bisericeşti din partea noastră de ţară – IPS Ioan, Mitropolitul Banatului, care a vorbit despre un concept istoriografic legat de Daco-România, şi PS Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului, episcopie care se pregăteşte şi de Anul Centenarului şi care va organiza, după Sărbătorile Pascale, o importantă sesiune ştiinţifică la Reşiţa. De asemenea, Ioan Păun Otiman, preşedintele Filialei Timişoara a Academiei Române, a susţinut comunicarea „Almăj – ieri, azi, mâine”, iar profesorii Bernard Cook şi David Moore de la Universitatea din New Orleans au vorbit despre România şi cum este văzută ţara noastră în Primul Război Mondial şi prin prisma actului Marii Uniri din 1 Decembrie 1918, pornind de la documentele aflate în Biblioteca de la Washington.
Tot miercuri, 28 februarie, Adrian Ardeţ, directorul muzeului caransebeşean, a prezentat cartea „Sârbii din România. Documentar şi studii despre remodelarea identitară”, de Miodrag Milin şi Andrei Milin din Timişoara, volum apărut anul trecut la Editura „Cetatea de Scaun”, Suceava, care reflectă relaţiile româno-sârbe, mai ales după anul 1945, analizând perioada în care Iosip Broz Tito a condus cu mână de fier Iugoslavia. În continuare, Livio Zerbini, de la Universitatea din Ferrara, a prezentat filmul documentar „Traian, la 1900 de ani de la moartea sa”, produs RAI 1, filmările având loc şi în România, la Sarmizegetusa şi Drobeta.
Pe lângă evenimentele legate de comunicările ştiinţifice – a spus, într-o recentă conferinţă de presă, managerul muzeului caransebeşean, Adrian Ardeţ – joi, 1 martie, prof. univ. Alina Mazilu, de la Universitatea de Vest din Timişoara, va prezenta filmul „Azi mănânc ciocolată albă”, în regia lui George Buzoianu, iar vineri, 2 martie, aceeaşi Alina Mazilu va prezenta volumul „Mormintele tac. Relatări de la cea mai sângeroasă graniţă a Europei”, de Johann Steiner şi Doina Magheţi, carte apărută la Editura IICCR, în care este vorba despre soarta celor care, în anii comunismului, au încercat să treacă fraudulos graniţa în Serbia. „Cartea face lumină, se va constitui într-o prezentare de excepţie”, a adăugat Adrian Ardeţ.
Excursia tematică, acţiune care încheie, în fiecare an, simpozionul, se va desfăşura în Valea Almăjului. „Vom încerca să le prezentăm oaspeţilor noştri, lumii academice prezente la Băile Herculane, siturile arheologice din această zonă. În primul rând, ne vom opri la Lăpuşnicel, unde este una dintre cele mai importante vile romane din Dacia. Este vorba de aşezarea identificată ca Praetorium. Presupunem că la Praetorio a existat, aşa cum spun documentele, Garda Pretoriană. Este un semn de întrebare aici, pentru că nouă denumiri Praetorio sunt cunoscute până acum în Imperiul Roman, două dintre ele aflându-se pe teritoriul României – Praetorio de la Lăpuşnicel şi Praetorio de pe Valea Oltului. Tot pe Valea Almăjului, ne vom opri apoi la Dalboşet, acolo unde este cea mai mare şi mai importantă Vilă romană senatorială, cercetată în anii ’70 şi pusă în valoare de către Primăria locală, după care vom vizita, bineînţeles, monumentul natural de la Cascada Bigăr, şi ne vom întoarce la Eftimie Murgu – comuna Rudăria –, unde, împreună cu primarul Mihai Vlădia, vom avea o conferinţă cu titlul «Centenarul Unirii și Personalitățile Almăjului», şi vom vizita poate cea mai interesantă, cel mai frumos monument al judeţului Caraş-Severin – Colecţia de mori de apă de la Rudăria. Credem că, anul acesta, colegii noştri care vin din toată Europa vor avea cu ce să plece din ţara noastră şi din Caraş-Severin. Suntem bucuroşi să deschidem Caraş-Severinul în acest domeniu, judeţul nostru merită promovat, fiindcă, datorită patrimoniului istoric şi natural pe care îl are, reprezintă unul dintre judeţele care, cu siguranţă, în anii ce vin vor avea o deschidere mult mai mare spre Europa”, a mai spus Adrian Ardeţ.
Sonia BERGER
