Miercuri, 22 februarie, la Caransebeş a debutat Simpozionul Internaţional de Istorie şi Arheologie „In Memoriam Constantini Daicoviciu”, manifestare aflată la ediţia cu numărul 43. Tema din acest an a celei mai mari acţiuni de acest gen din partea de vest a României – organizată de Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, cu sprijinul Consiliului Judeţean Caraş-Severin şi al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale – este „Graniţa în istorie, din cele mai vechi timpuri până în perioada contemporană”.

„Constantin Daicoviciu a fost unul dintre cei mai mari savanţi români, care a plecat din satul Căvăran, şi-a desăvârşit studiile la Liceul «Traian Doda» din Caransebeş, a urcat treptele afirmării în cadrul Universităţii din Cluj, urmând ca mai apoi să ajungă Membru al Academiilor Germană, Franceză şi Americană. A fost un ilustru profesor şi un mare om de ştiinţă. A fost cel care a concretizat cercetările arheologice în Munţii Orăştiei, unde a fost descoperită Cetatea de scaun a regelui Decebal. Constantin Daicoviciu a fost, de asemenea, cel care a început cercetările arheologice în capitala Daciei Romane, la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Este o mare personalitate, iar anul acesta vom încerca să ne ridicăm cel puţin la nivelul pe care l-am atins în anii anteriori”, a spus dr. Adrian Ardeţ, managerul muzeului caransebeşean.

După deschiderea oficială a manifestării, în cadrul căreia invitaţii – preşedintele Consiliului Judeţean, Silviu Hurduzeu, primarul municipiului, Felix Borcean, şi PSS Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului – au rostit alocuţiuni, a avut loc şedinţa Comisiei Naţionale de Arheologie, aflată sub patronajul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, formată din 21 de personalităţi în domeniu şi condusă de dr. Ovidiu Ţentea, arheolog în cadrul Muzeului Naţional de Istorie al României, din Bucureşti, la care au participat reprezentanţi ai tuturor muzeelor din judeţele limitrofe Caraş-Severinului, cu dezbaterea pe tema „Câţi suntem?”, demers al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale pentru promovarea şi punerea în valoare a ceea ce reprezintă arheologia în zilele noastre.

Tot în cadrul simpozionului, a avut loc o conferinţă susţinută de prof. univ. Mihai Bărbulescu, directorul Academiei di Romania, de la Roma, fost preşedinte al Comisiei Naţionale de Arheologie, personalitate a lumii academice româneşti.

Prelegerea a fost urmată de o prezentare a ceea ce reprezintă Graniţa de-a lungul istoriei, mai precis în lumea romană. Au vorbit despre acest subiect directorul Muzeului Naţional de Istorie al Transilvaniei din Cluj, dr. Felix Marcu, care a prezentat limesul roman al Daciei, care urmează să fie integrat ca Patrimoniu UNESCO, mai precis ca graniţa Daciei Romane să reprezinte un patrimoniu extrem de important pentru identitatea naţională a românilor. La simpozion au participat peste 80 de invitaţi din Serbia, de la Institutul Naţional de Arheologie şi Muzeul Naţional din Belgrad, Muzeele regionale din Pojarevac şi Majdanpek, din Italia, de la Muzeele din Ferrara şi Roma, Polonia – Universităţile din Varşovia şi Wroclaw, din Croaţia, de la Universitatea din Zagreb, Bulgaria – Universitatea din Sofia, precum şi din România, la Caransebeş venind cei mai buni arheologi din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, Constanţa, Craiova şi Deva.

Manifestarea de miercuri a continuat cu o expoziţie organizată de colectivul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, în cadrul căreia au fost prezentate cele mai valoroase descoperiri arheologice din ultimii ani, respectiv piese descoperite în clădirea romană de la Zăvoi, în perioada 2009-2012, în Valea Almăjului, de la fortificaţia romană cu val şi şanţ de apărare, cele de la Băile Herculane, unde au fost descoperite cele patru bazine termale construite de romani, sau cele descoperite în urma cercetărilor preventive efectuate pe Şoseaua de centură a Caransebeşului, ori cele de la Balta Sărată, unde există cea mai întinsă aşezare neolitică din România, aparţinând Culturii Vinca, datată în jurul anilor 5.000-6.000 î.d.Hr., precum şi, din aceeaşi locaţie, aşezarea din Epoca Bronzului, unde au apărut pentru prima dată urme de metalurgie a aurului.

Bunele relaţii pe care muzeul caransebeşean le are cu Muzeul Naţional de Istorie al României din Capitală s-au concretizat prin organizarea, în cadrul acestui simpozion, a expoziţiei dedicate marelui arheolog Radu Florescu, cel care a fost primul director al muzeului bucureştean, instituţie care aniversează 45 de ani de la inaugurare. Expoziţia este o iniţiativă a prof. univ. dr. Ioan Opriş, fost director al Muzeului Naţional Cotroceni, în cadrul acesteia fiind expuse obiecte ce au aparţinut profesorului Radu Florescu.

Joi, 23 februarie, în cadrul simpozionului sunt programate conferinţe şi comunicări legate de tema „Graniţa în istorie, din cele mai vechi timpuri până în perioada contemporană”.

Manifestarea se va încheia vineri, 24 februarie, cu o excursie tematică pe urmele savantului Constantin Daicoviciu, pe traseul Caransebeş – Zăvoi – Ulpia Traiana Sarmizegetusa – Orlea Sântămăria – Costeşti – Sarmizegetusa Regia (Grădiştea de Munte). „La Sarmizegetusa se află cel mai impozant sistem de fortificaţii, în centru este capitala Daciei, Sarmizegetusa Regia, flancată de cinci cetăţi dacice, care au apărat-o în războaiele împotriva cuceririi romane. Monumentele de la Sarmizegetusa, de la Costeşti sau Piatra Roşie reprezintă unicate în ceea ce priveşte asemenea tipuri de construcţii, în Europa Centrală. Asemenea construcţii există în Grecia şi în Turcia, ele reprezintă o continuitate a civilizaţiei elenistice, dar, datorită bogăţiei şi puterii pe care au avut-o regii daci, aceştia au adus constructori din lumea elenistică – Grecia şi Asia Mică –, aşa încât ele sunt monumente aflate sub egida UNESCO şi administrate de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, şi Consiliul Judeţean Hunedoara”, a adăugat dr. Adrian Ardeţ.

Sonia BERGER