Dialog cu ing. Adrian Romanescu, noul manager al Spitalului Municipal de Urgenţă Caransebeş

– Domnule Romanescu, aţi fost numit, nu demult, manager al Spitalului Municipal de Urgenţă Caransebeş. Cum vi se pare situaţia acestuia acum, la sfârşitul unui an şi începutul altuia?

– Anul 2013 s-a încheiat cu o datorie totală a unităţii spitaliceşti de 3.100.000 de lei către furnizori, care ar trebui recuperată, în ceea ce priveşte datoriile către personalul salarial neexistând probleme. Arieratele reprezintă o sumă destul de mare, având în vedere că contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate va fi, pentru primele trei luni – ianuarie, februarie şi martie – a douăsprezecea parte din media lunară a anului 2013. Din informaţiile pe care le deţin, ar fi vorba de 1.300.000 de lei (13 miliarde de lei vechi – n.r.). În primul rând, voi încerca să reduc din aceste arierate, cu toate că, având în vedere veniturile pe care le avem, în trei luni, e mult, dar acest lucru este condiţionat de faptul ca pacienţii externaţi să fie cei contractaţi. Voi încerca să fac astfel încât adresabilitatea la Spitalul Municipal de Urgenţă Caransebeş să fie mai mare, pentru că aceasta este singura sursă de venit a unui spital – contractul cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, care este în funcţie de numărul de pacienţi externaţi. În acest sens, am înţeles că Spitalul Caransebeş nu are contract cu Casa pentru spitalizarea pe zi, care ar putea fi o sursă de finanţare, aşa că voi încerca să măresc veniturile proprii ale unităţii.

– Cum se pot realiza venituri proprii la Spitalul Municipal?

– Prin contracte de prestări medicale încheiate cu firme, întreprinderi, prin crearea unor facilităţi şi condiţii avantajoase, cu care să le atragem să vină la noi. Cu cât condiţiile într-un spital sunt mai bune, cu atâta şi prestaţia cadrelor medicale va fi mai ridicată şi, implicit, adresabilitatea spitalului va fi mai mare. Am observat că la compartimentul „Primiri-Urgenţe” s-au executat o serie de reabilitări, cu ajutorul sponsorizărilor venite din partea unor firme, aşa că se poate spune că începutul a fost deja făcut. Urmează să văd care sunt sursele de finanţare pentru anul 2014, pentru că secretul este următorul: cheltuielile cu funcţionarea spitalului să fie acoperite de veniturile pe care le încasează unitatea. Peste 90 la sută din sursa de finanţare este reprezentat de contractul cu Casa de Sănătate, restul fiind venituri proprii şi de la Bugetul de Stat, pe anumite programe de Sănătate. Prin urmare, la contractul cu Casa trebuie lucrat cel mai mult, fiindcă CJAS încheie un contract cu un spital pe baza performanţelor anterioare, de aceea este bine să ne prezentăm activitatea în faţa Casei astfel încât această instituţie să tragă concluzia că suntem un spital nu care este rentabil, dar care îşi face treaba. În aceste condiţii, anul viitor vom putea încheia un contract mai bun. Casa de Asigurări este corectă în ceea ce priveşte onorarea contractului. Totul este să îi convingem şi să argumentăm de ceea ce avem nevoie, apoi să le arătăm că am şi realizat ceva.

– Aţi fost numit interimar la conducerea spitalului, pe termen de doar trei luni. Cât credeţi că puteţi realiza în acest răstimp, totuşi, scurt?

– E adevărat, mandatul meu este unul interimar, de trei luni, iar în această perioadă tocmai asta trebuie să fac, să văd care este situaţia exactă a spitalului, ce măsuri se pot lua pentru a îmbunătăţi activitatea care se desfăşoară aici şi, având în vedere că împreună cu Consiliul Local Caransebeş au fost accesate fonduri europene pentru un laborator de Imagistică medicală, să vedem cum putem să transpunem în practică acest proiect, cât mai repede cu putinţă, pentru că este vorba de o oportunitate în valoare de 4,5 milioane de euro. Proiectul constă în reabilitarea locaţiei unde va fi amplasată aparatura, respectiv un angiograf RMN, mamograf, câteva aparate de radiografie dentară, care, odată funcţionale, vor ridica automat cota spitalului, pentru că, la momentul actual, dintre spitalele orăşeneşti, nu ştiu să existe în ţară vreunul care să fie dotat cu RMN, acestea găsindu-se doar în marile centre universitare, şi nici nu ştiu dacă toate reşedinţele de judeţ au aşa ceva.

– Asta înseamnă mult pentru Caransebeş…

– Pentru Caransebeş, asta înseamnă că din acel moment lucrurile vor sta altfel aici. În plus, pentru ca spitalul să funcţioneze la parametri optimi, trebuie realizată şi o solidaritate a medicilor cu problemele cu care se confruntă unitatea. Am să încerc să fac şi acest lucru – să cointeresez medicii în aşa fel încât să contribuie şi ei la creşterea prestigiului spitalului. La urma-urmei, la asta se reduce tot: dacă ai un medic bun, pacientul vine la spital, dacă nu, nu vine. Dar la Caransebeş cred că se va putea face asta. Iar după trei luni, vom vedea…

Convorbire realizată de Bianca METEŞ