Numele fotbalistului Dan Alexa este cunoscut atât în ţară, cât şi dincolo de hotarele României. De aceea am ţinut neapărat să-l includ la această rubrică, alături de alte personalităţi, din diferite domenii. Faţă de Dan şi familia sa de la Păltiniş am numai cuvinte de laudă şi respect, cu atât mai mult cu cât pe tatăl său, ing. Petru Alexa, l-am cunoscut cu mulţi ani în urmă.
Dan Alexa a venit pe această lume în luna lui Brumărel, ziua 28, anul 1979, la Caransebeş, în familia lui Petru şi a Doinei. A început să joace fotbal de la vârsta de opt ani, la Clubul Sportiv Şcolar Caransebeş. Având rezultate şcolare foarte bune la învăţătură, la sfârşitul clasei a doua tatăl l-a întrebat ce cadou i-ar plăcea să primească drept recompensă. „Tată, dacă vrei într-adevăr să-mi oferi ceva ce m-ar bucura, fă-mi un abonament la «Gazeta Sporturilor»”, i-a răspuns Dănuţ.
Primii lui antrenori au fost Dumitru Matei şi Pavel Rusca. În 1988, la 9 ani, s-a prezentat, singur, la Clubul Sportiv Şcolar Caransebeş. „Domnule antrenor, mă cheamă Dan Alexa, am 9 ani şi vreau să fac fotbal cu dumneavoastră. Să ştiţi că sunt bun. Foarte bun. O să ajung mare, veţi vedea, o să mă dorească antrenori de la echipe importante. Vă asigur că voi juca şi la naţională!”. Pe terenul de fotbal, puştiul începe să facă duble, stopuri, preluări, să şuteze la poartă… Pe chipul lui Dumitru Matei, surprindere, dar şi convingere. „Bine, Dane, i-a spus acesta, bine, ajunge! Şi până o să te dorească antrenori de la echipe importante, vino să lucrezi, de mâine, cu mine!”. A fost pentru copil cea mai frumoasă şi fericită zi! După cum declara Dan, „urma să primesc antrenament, să mă antrenez, să joc cu copii de vârsta mea pe un teren de fotbal, să învăţ ceea ce n-aş fi avut cum să dobândesc singur pe maidane…”. „Tată, m-au primit! – Cine? Şi unde? – La club! – Ce club? – La fotbal! – Fotbal, Dane?… – Şi cu cartea, tată, te asigur! – Bine, Dane, dacă asta vrei, tata nu se împotriveşte…”, a fost următorul dialog dintre cei doi bărbaţi din familia Alexa.
După absolvirea şcolii generale, a bătut la poarta Liceului Sportiv din Timişoara, unde i-a avut antrenori pe Vasile Gaboraş şi pe tânărul profesor Claudiu Arba. A devenit titular al postului de mijlocaş, căpitan de echipă, component al reprezentativei de tineret, campion naţional. În ediţia următoare a campionatului de juniori, echipa LPS Banatul a obţinut din nou un rezultat remarcabil. Dan Alexa a devenit component al echipei naţionale de juniori în 1995. De la această dată şi până în 1998, a jucat în peste 40 de întâlniri internaţionale, alături de Cristian Chivu, Adrian Mutu, Cătălin Munteanu, Emilian Dolha etc. La mai puţin de 18 ani, antrenorii echipelor divizionare de seniori au început să-l dorească. A fost căutat şi de cea mai iubită echipă din oraş, Poli Timişoara. Dan Alexa a evoluat şi la UMT, în Divizia C, şi la ROCAR, de unde a ajuns la Universitatea Craiova, în prima Ligă. De aici, în vara lui 2002, a trecut la Dinamo.
Dan Alexa s-a consacrat pe postul de mijlocaş defensiv. Este un jucător bine clădit şi bătăios. Uneori duritatea lui depăşeşte limitele regulamentului şi se alege cu cartonaşe galbene şi chiar roşii. Cu Dinamo, a ocupat locul 6 în prima ligă şi a câştigat Cupa României în 2003. Dan Alexa a avut apoi rezultate impresionante, fiind declarat cel mai bun închizător din ţară şi, ca urmare, a fost convocat la echipa naţională. În decembrie 2003, a făcut unul din cei mai importanţi paşi din viaţa unui bărbat, legându-şi destinul de Izabela, femeia care „l-a împlinit” şi pe care o cunoscuse la Băile Herculane, în 1996.
Cu toate că era titular la naţională, în anul 2005 a ales să joace în China, unde a fost declarat cel mai bun mijlocaş la închidere din campionat. În februarie 2006, a revenit la Dinamo. Dan Alexa s-a întors acasă, la Poli. Sezonul 2008-2009 a devenit „anul marilor ratări”. După titlul de campioană, Poli a ratat şi Cupa României.
În Liga I avea, până la startul sezonului 2010–2011, 210 meciuri disputate şi 6 goluri marcate în 10 ediţii de campionat. În cupele europene a adunat 17 prezenţe şi a marcat un gol, cel din meciul cu Club Brugge KV, 1–3, în 31 iulie 2002.
În 2010, a primit distincţia de Cetăţean de Onoare al oraşului Caransebeş. Potrivit expunerii de motive prezentate Consiliului Local de şeful Biroului de Administraţie Publică Locală, Erick Schragner, prin prestaţia sportivă avută la diversele echipe la care a jucat, Alexa s-a dovedit un destoinic mesager al sportului caransebeşean. De asemenea, intenţiile declarate de fotbalist de a contribui substanţial la amenajarea unei baze sportive moderne în Parcul Teiuş a reprezentat un argument notabil în susţinerea demersurilor de acordare a acestui onorant titlu.
Dan Alexa fost ales de către suporterii echipei Poli Timişoara, pe blogul oficial al clubului, cel mai bun jucător al sezonului 2009–2010. După desfiinţarea echipei, în 2011, Alexa a ales să joace la Rapid Bucureşti timp de un sezon. După un campionat reuşit la Bucureşti, s-a transferat în Cipru, la Anorthosis Famagusta. În 2014, Dan Alexa şi-a reziliat contractul cu formaţia cipriotă pentru a deveni antrenor la Poli Timişoara. Şi, chiar dacă nu a mai avut timp să salveze echipa de la retrogradare, Dan a avut totuşi o mare satisfacţie, oferită de promovarea în Liga a II-a a formaţiei FC Caransebeş, la care a fost unul dintre finanţatori.
O parte din datele folosite în redactarea acestui articol au fost extrase din cartea lui Gheorghe Popa, „110 ani de fotbal în Banat”, volum lansat şi la Caransebeş, în prezenţa unui numeros public şi a lui Dan Alexa.
Ştefan ISAC
