În zilele de 7 şi 8 iulie, la Caransebeş a avut loc Simpozionul intitulat „Deschişi către viitor – rădăcini de ţară europeană”, din cadrul proiectului „Înfiinţarea şi Sprijinirea Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală (RNDR)”. Manifestarea a fost condusă de prof. dr. Corneliu Bucur, preşedintele Academiei Artelor Tradiţionale din România – membru în Comisia Naţională de Coordonare a RNDR, care a susţinut şi trei teme: I. Satele din România. Origini istorice: dăinuiri milenare sau multiseculare, întemeieri, colonizări, roiri, mutări de vetre, disoluţii, abandonuri, reîntemeieri. Populaţii autohtone şi alogene; II. Civilizaţia rurală românească în evoluţie istorică multimilenară: Civilizaţie neolitică, Civilizaţie traco-geto-dacă, Civilizaţie antică greco-romană şi daco-romană, Civilizaţie prefeudală românească, Civilizaţie feudală/medievală, Civilizaţie modernă şi contemporană; III. Politici culturale şi strategii privind dezvoltarea durabilă a civilizaţiei rurale din România, secolul XXI.
Ligia Brădan, expert de comunicare şi relaţii publice în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi Sprijinirea Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”, a vorbit despre acest proiect. În cadrul Simpozionului s-au prezentat obiectivele grupului de lucru, respectiv identificarea locului şi importanţei satului în societatea contemporană, identificarea locului civilizaţiei rurale în cadrul civilizaţiei naţionale, cu relaţiile dintre ele, elaborarea unui program şi a unei strategii naţionale privind evoluţia civilizaţiei rurale, stabilirea statutului locuitorilor din mediul rural în perspectiva emancipării la nivelul secolului XXI, între ţărănime şi fermierii epocii moderne, filosofia reconcilierii dintre modernitate şi tradiţie, prezervarea identităţii etno-culturale ca obiectiv major al prezervării identităţii culturale a poporului român, introducerea, în sistemul educaţional naţional, prin curricula la toate nivelele de educaţie, a ştiinţei etnologiei/etnografiei şi a disciplinei privind importanţa Patrimoniului Cultural Imaterial (PCI) şi a Patrimoniului Cultural Material (PCM) pentru definirea propriei identităţi etno-culturale, recuperarea şi stimularea re-formării elitelor culturale în lumea satului, care să cultive acele valori care dau identitate specifică locului, repertorierea sistematică a totalităţii valorilor de patrimoniu, precum şi reformarea instituţiilor culturale ale statului.
La simpozion a participat Emil Gavrilă, din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Elisabeta Florea, director general E-Sfera, Bucureşti, delegaţi din Timişoara, Hunedoara, Reşiţa, iar din Caransebeş au luat parte la acţiune Carmen Neuman, Florina Fara – muzeografi la secţiunea Etnografie, Dorina Grecu, bibliotecar la Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Simion Dragalina, preşedinte şi coregraf la Asociaţia Culturală „Zestrea Gugulanilor”, în parteneriat cu Muzeul din Caransebeş, Dumitru Dragomir, director al Căminului Cultural din Armeniş şi coregraf al Ansamblului „Armenişana”, Ştefan Isac, folclorist şi solist vocal de muzică populară.
Delegaţii au purtat discuţii atât pe marginea materialelor prezentate, cât şi referitoare la proiectele şi strategiile regionale şi locale pentru conservarea şi valorificarea optimă, cultural-ştiinţifică, educaţională, turistică şi recreativă a patrimoniului cultural local şi regional, pentru prezervarea identităţii etno-culturale a fiecărei localităţi.
Simpozionul găzduit de municipiul de pe malurile Timişului şi Sebeşului a fost, fără îndoială, lucru recunoscut, de altfel, de către toţi participanţii, o acţiune de înalt nivel cultural.
Bianca METEŞ
