Pentru un turist dornic să parcurgă şi să cunoască frumuseţile munţilor, elementul care îl defineşte ca montaniard este rucsacul. Acesta trebuie să fie în primul rând încăpător şi tehnic, adică să aibă mai multe buzunare, pentru lucrurile mărunte, şi să fie prevăzut cu elemente de legătură, bretele în exterior, pe care să poată fi ataşate cortul, izolirul şi sacul de dormit, obiecte care sunt voluminoase şi care în rucsac nu-şi găsesc locul. Acestea trebuie băgate fiecare într-o pungă de plastic şi apoi într-o husă, în aşa fel încât totul să fie estetic şi ferit de ploaie. Şi ce elegant şi bine te simţi, cu rucsacul în spate, ştiind că ţi-ai pus în el tot ce-ţi trebuie! Astăzi, celui ce doreşte să pornească la drum „cu casa la purtător”, adică cu cortul, îi stau la îndemână rucsacuri moderne şi o sumedenie de articole care îi sunt necesare şi-i pot uşura în mare măsură viaţa. Tineretul dornic să-şi petreacă câteva zile la munte, cu mijloace puţin costisitoare, este adeptul cel mai entuziast al acestui mijloc de adăpost, cortul, şi al fratelui său geamăn, rucsacul. De aceea, recomand să vă cumpăraţi un rucsac mare, de 75 de litri – în aceşti termeni este prezentat la magazin –, şi care să aibă calităţile necesare.

Un alt element fără de care, categoric, nu plecaţi la munte, este pelerina de ploaie. În munţii înalţi, ploile pot fi de mai multe feluri – puternice, de durată, şi foarte reci, şi uneori cu descărcări electrice. La o cabană îţi mai usuci hainele, dar la cort, mai puţin probabil. Pelerina de ploaie trebuie să fie perfect impermeabilă, lungă, cu sau fără cordon, şi să aibă glugă. Mai nou, în comerţ sunt pelerine de ploaie care au o cocoaşă în care, practic, intră rucsacul, care astfel este ferit de ploaie. Iar dacă acesta este un avantaj, dezavantajul la acest model de pelerină este că nu are mâneci, iar la nevoie mâinile se scot afară printr-o fantă existentă în părţile laterale. În rucsac, pelerina de ploaie trebuie pusă într-un buzunar sau deasupra celorlalte lucruri, ca să poată să fie uşor şi repede folosită la nevoie, pentru a nu răscoli tot rucsacul în căutarea ei.

Nu plecaţi niciodată la munte, vara, numai cu pantaloni scurţi! Este o greşeală fatală! În aceste drumeţii trebuie să luaţi şi pantaloni lungi, pentru vreme rea.

Canadiana trebuie să aibă glugă, să fie călduroasă şi rezistentă la vânt. Trebuie prinsă sub capacul de la rucsac, să fie uşor luată, la nevoie, atunci când faceţi un popas.

Un pulover de lână, mai călduros, şi un tricou subţire sunt necesare, în funcţie de cum se prezintă vremea. De asemenea, o şapcă cu cozoroc sau o pălăriuţă care să vă apere de razele soarelui, şi o căciuliţă de lână, ştiind că la munte dimineţile şi serile sunt răcoroase, la fel ca şi noaptea, în cazul când dormiţi la cort sau la un refugiu.

Haine de schimb, în cazul când excursia are o durată mai mare, sau când aţi fost surprins şi udat bine de ploaie.

Pentru cei care preferă să meargă cu cortul, foarte util este aragazul de voiaj, cu butelii cu gaz lichefiat. În acest caz, trebuie să vă luaţi şi o brichetă. Se găsesc în comerţ, atât aragaze, cât şi butelii. Căutaţi o posibilitate să nu dormiţi cu aragazul şi butelia în cort, ca măsură de precauţie.

Un cuţit este necesar, dar acesta trebuie să fie tip briceag, pentru a-i putea închide lama şi a-l purta într-un buzunar al rucsacului. Nu este decent să vă afişaţi cu un cuţit mare de vânătoare, pus în teacă şi purtat la centură, care să dea impresia că sunteţi gata să vă luptaţi cu ursul. Dacă consideraţi că la munte mai merge, vă recomand să purtaţi cuţitul în teacă şi numai în rucsac.

Un rucsac mic de tură este necesar atunci când traseele turistice sunt în circuit, cum e cazul în Munţii Retezat, când se stă la o cabană, sau în cort, pus la Lacul Bucura. În rucsacul de tură se pun necesarul de alimente pentru o masă, harta, pelerina de ploaie, sticla cu apă, lanterna, telefonul, canadiana. Toate celelalte – echipament, alimente, rucsacul mare – rămân la cabană sau la cort, întrucât se pleacă în tură, dimineaţa, şi se revine către seară. Nu acelaşi lucru se întâmplă când parcurgeţi creasta Munţilor Făgăraş. Nu mai e nevoie de rucsac de tură, fiindcă aici deplasarea se face zilnic, în etape, din cabană în cabană, sau din loc în loc, după cum v-aţi deplasat cu cortul şi cu tot bagajul. (Va urma)

Mircea SOCACIU,

ghid montan