Pentru mine este o mare bucurie să vorbesc despre o carte al cărei autor este unul dintre elevii mei.

Pe Andrada am cunoscut-o anul trecut, când a început clasa a V-a la Şcoala Gimnazială Nr. 3 Oţelu Roşu, şi pot spune că s-a făcut remarcată de la prima oră de limba şi literatura română, prin răspunsurile corecte la evaluarea cunoştinţelor din clasele I-IV.

Andrada este un copil frumos, talentat şi muncitor, un copil modest şi cu suflet mare. De fiecare dată, Andrada şi-a ajutat colegii la nevoie, iar când obţinea premii care să-i răsplătească munca şi talentul, era modestă. Anul trecut, Andrada a obţinut Premiul II pentru interpretare la Festivalul de Teatru pentru copii „Din Vieţile Sfinţilor“, organizat de Episcopia Caransebeşului. Premiul a bucurat-o foarte mult, însă, când trupa de teatru din care făcea parte a fost clasată pe locul IV, obţinând menţiune, nu s-a gândit la ea, ci mi-a spus: „Cred că vor fi foarte dezamăgiţi colegii mei…“. Atât de mare are sufletul această copilă, încât reuşeşte să-i înţeleagă pe toţi cei din jurul ei, să închidă ochii când unii greşesc, pentru a-i putea ajuta la nevoie cu inima deschisă. Pot spune că nu am mai întâlnit până acum un om atât de sincer, atât de dezinteresat în acţiunile lui, atât de modest, precum Andrada. Şi Andrada nu este decât un copil, un copil cu atâta înţelegere pentru toate, încât oricine o cunoaşte nu poate spune decât că este un mare om. Da, este un un om frumos, atât fizic, cât şi moral.

Cartea este pentru Andrada cel mai de preţ lucru. Citeşte foarte mult. A înţeles că doar citind vei reuşi să vorbeşti şi să scrii corect, să-ţi îmbogăţeşti cunoştinţele şi, la rândul tău, să-ţi faci un frate de nădejde, un prieten bun din carte, punând momente din viaţa ta pe file de hârtie, momente care să fie de folos celor ce vin după tine.

În rândurile volumului „Momente“, Andrada a prezentat clipe din viaţa ei. În „Rândunelele“, a surprins viaţa unei familii de păsări care şi-a construit cuibul în grajdul locuinţei, într-o primăvară, pe urmă nu uitau să revină în acelaşi loc. Îngrijorarea că rândunelele au păţit ceva rău şi-a făcut loc în sufletul naratoarei când rândunelele au întârziat să-şi mai facă simţită prezenţa.

Mama, imaginea copilăriei fiecăruia, este frumos descrisă de copilul ce promite încă de pe acum să devină scriitor.

În „Satul meu“ şi „Ţara mea“, micuţa scriitoare a arătat frumuseţea locului căruia îi aparţine, a satului natal şi a ţării sale, importanţa respectării obiceiurilor şi tradiţiilor strămoşeşti.

Îndrăgostită de natură, Andrada a surprins transformările acesteia în diferite anotimpuri, în poezii şi proză scurtă.

Mai presus de toate, scriitoarea este şi o bună creştină, ce merge la Sfintele Slujbe şi adesea participă activ prin cântare bisericească, dovadă a faptului că în proza scurtă „Milostenia“ arată importanţa rugăciunii, a credinţei şi a milosteniei, prin imaginea unei femei ce iubea Biserica. Şi în „Crăciunul, o sărbătoare a bucuriei, ieri, astăzi şi mâine“, îşi arată dorinţa ca, într-o lume a schimbării, Crăciunul, Naşterea Domnului, să nu se depărteze de la înţelesul creştin.

Sunt convinsă că cititorii volumului „Momente“ vor lectura cu plăcere atât poeziile, cât şi prozele scurte ale Andradei şi vor înţelege şi ei că micuţa scriitoare va avea un viitor frumos în lumea artei cuvântului.

Ana-Cristina POPESCU