Dimitrie Cuzma s-a născut în Caransebeş în 26 martie 1909, într-o familie modestă, mama fiind grădinăreasă, iar tata zidar. Şcoala Primară Confesională, Gimnaziul şi Institutul Pedagogic le face în oraşul natal, după care urmează Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică din Cluj. Duă aceea, este profesor titular la Şcoala Normală (1930-1933, 1979) şi Liceul „Traian Doda”, ambele din Caransebeş (1933-1948), apoi la Şcoala Elementară din Glimboca (1948-1951), Şcoala Normală de Fete din Lugoj (1951-1952), Gimnaziul din Făget (1952-1954), Liceul Nr. 1 din Reşiţa (1954-1979). Timp de doi ani, în 1968 şi 1969, activează ca inspector şcolar cu probleme de muzică la Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraş-Severin, funcţie în care a dovedit profesionalism şi exigenţă.
Dimitrie Cuzma a fost un animator al vieţii muzicale. Împreună cu inginerul Joseph Palik, dirijorul Orchestrei Simfonice a oraşului Caransebeş, a prezentat expuneri şi conferinţe, însoţite de recitaluri muzicale şi concerte. El a instruit şi dirijat mai multe ansambluri de muzică corală: Corul „Plugarilor” (Corul Căminului Cultural) din Caransebeş, în perioada 1931-1949, Corul Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Severin (1936), Corul Liceului „Traian Doda” (1937), Corul Catedralei Ortodoxe Episcopale „Sf. Gheorghe” (1938), Corul Corpului Didactic (1944) şi Corul de Fete al Liceului Pedagogic din Caransebeş (1979). De asemenea, sub bagheta sa au evoluat Corul Căminului Cultural din Glimboca (1948-1951), Corul Căminului Cultural din Făget (1952-1954), Corul Sindicatului Învăţământ (1954-1971), Corul Uzinelor din Reşiţa (1954-1971), precum şi Corul din Petroşniţa (1946).
Ca şi folclorist, Dimitrie Cuzma fost atras mai ales de frumuseţea colindelor şi cântecelor de Stea, pe care le-a descoperit, cules şi prelucrat pentru cor. Pe lângă armonizarea colindelor şi cântecelor de Stea, a contribuit la sporirea repertoriului de muzică corală religioasă, prin înveşmântarea armonică a unor vechi melodii de strană din Banat. Acestora li se adaugă un număr restrâns de piese muzicale mai mult ori mai puţin originale, cu o tematică laică. De unul singur ori în colaborare cu alţi cunoscători ai tezaurului muzicii de cult, a pus la dispoziţia celor interesaţi o antologie de cântece bisericeşti din Banat.
Ca şi cronicar muzical, a colaborat la „Banatul literar” (Timişoara), „Foaia diecezană” (Caransebeş), „Viaţa nouă” (id) ş.a., cu informaţii şi ştiri din actualitatea muzicală a timpului său.
Excesul de modestie l-a determinat pe Dimitrie Cuzma să se autoproclame, pe nedrept, un „simplu diletant provincial”. Ce minunat ar fi dacă întreg Banatul ar fi populat cu intelectuali de un „diletantism” asemănător cu al regretatului profesor „Mitru” Cuzma! Pentru contemporanii săi, Dimitrie Cusma a fost „un convins şi fidel ataşat al Bisericii”. A decedat la 30 decembrie 1992, la Caransebeş.
Prof. univ. dr. Dumitru JOMPAN
