Sfânta Mănăstire Moldoviţa (IV)
În pridvorul deschis pe peretele vestic este reprezentată, în patru registre mari, Judecata de Apoi. În luneta uşii de la intrarea în pronaos este reprezentată Maica Domnului, cu Iisus în braţe, într-o compoziţie plină de valoare artistică, adevărată capodoperă picturală a epocii. În bolţi sunt reprezentaţi heruvimi, arhangheli şi îngeri. Pe faţada de est a pridvorului se află un registru cu minunile Sfântului Arhanghel Mihail şi două registre cu scene din viaţa şi minunile Sfântului Nicolae. În bolta pronaosului tronează Fecioara cu Iisus, în atitudine de rugăciune, înconjurată de îngeri în zbor.
Printre arcele bolţii stelate sunt reprezentaţi şaisprezece profeţi, iar în cei patru pandantivi, cei patru melozi, Sfinţii Cosma, Iosif, Teofan şi Ioan Damaschin. Sub arcade, în spaţiile semicilindrice, sunt reprezentate cele şapte sinoade ecumenice şi apoi, în şase registre, calendarul ortodox, din septembrie până în aprilie. Deasupra uşii de intrare în Camera mormintelor se află icoana hramului Buna Vestire şi o inscripţie în limba slavonă, ce confirmă data picturii, din porunca lui Rareş. În Gropniţă se continuă calendarul, cu lunile din martie până în august. Tot aici se află figura egumenului Avramie, în timpul căruia s-a pictat Biserica. În naos, pe bolta turlei, este Hristos Pantocrator. Pe tamburul turlei, în patru registre, sunt reprezentaţi heruvimi, îngeri, prooroci şi apostoli.
În pandativii mari sunt cei patru evanghelişti. În absida dreaptă, se află zugrăvită Pogorârea Sfântului Duh, iar în stânga, Răstignirea, reprezentată cu un deosebit gust artistic: zugravul scoate în evidenţă mişcarea graţioasă a personajelor, starea de profundă tristeţe şi seninătate, în acelaşi timp, de pe figura Mântuitorului Hristos. Figurile Fecioarei şi ale mironosiţelor sunt redate cu trăsături foarte fine. Un element iconografic nou este prezenţa lui Moise în scene mari, dintre care se remarcă Evadarea din Grădina Ghetsimani, Judecata Mântuitorului în faţa lui Pilat, în două poziţii, Lepădarea şi căinţa lui Petru, Iosif din Arimateea în faţa lui Pilat şi Punerea în mormânt a Domnului. În absidele laterale sunt reprezentaţi sfinţii militari, iar în continuare, pe peretele nord-vestic, Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena şi Sfinţii Ieremiţi. Pe peretele vestic se află Tabloul votiv, în care voievodul Petru Rareş dăruieşte Biserica Mântuitorului Hristos, prin intermediul Maicii Domnului, de faţă fiind familia Domnului: Elena Doamna şi cei doi fii, Ilieş şi Ştefan.
Catapeteasma Bisericii de la Moldoviţa este sculptată în lemn, pictată şi aurită, constituind o adevărată operă de artă. Partea superioară, până la candele, vine din secolul al XVI-lea, iar partea de jos, din secolul al XVIII-lea, lucrată cu osteneala egumenului Benedict Teodorovici. În conca altarului este reprezentată Maica Domnului cu Iisus în braţe, încadrată de Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana şi de doi îngeri. Sub registrul cu medalioanele celor opt Ierarhi, de o parte şi de alta ale ferestrei Altarului, este redată Împărtăşirea Apostolilor, încadrată de alte patru scene tradiţionale: Spălarea picioarelor şi Cina cea de taină pe peretele de sud, Învierea şi Mormântul Domnului la nord. În realizarea scenei Cina cea de taină, masa are formă de potcoavă şi este acoperită cu pânză vărgată. Iisus stă la mijlocul mesei, nu în frunte, ca în scena de la Voroneţ. Mişcător este gestul Apostolului Ioan, care-şi pleacă fruntea la pieptul lui Iisus, iar Iisus îl acceptă şi-l mângâie pe umăr. (Va urma)
