Sfânta Mănăstire ,,Brâncoveanu” – Sâmbăta de Sus (III)
Al treilea ctitor al Mânăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus este Î.P.S. Dr. Antonie Plămădeală, ales în anul 1982 ca Arhiepiscop al Sibiului, Mitropolit al Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului. Î.P.S. Dr. Antonie Plămădeală a rezidit din temelie incinta Mânăstirii Brâncoveanu, lucrare începută în anul 1985. Sub îndrumarea sa directă s-au făcut reparaţii capitale şi s-a restaurat pictura de la vechea biserică brâncoveană. Împrejurul ei s-a ridicat din temelii incinta în stil brâncovenesc, în formă de patrulater, potrivit tradiţiei ortodoxe româneşti, compusă din două corpuri masive de clădiri cu două nivele – unul spre nord şi altul spre sud, trei foişoare sculptate în piatră împodobind incinta în exterior şi interior. Corpul de clădiri aşezat pe latura de nord cuprinde, între altele, la parter, o trapeză încăpătoare, bucătărie şi chilii, la etaj, casa brâncovenească, o mare bibliotecă, un arhondaric, iar la mansardă muzeul unde sunt expuse icoane vechi pe sticlă şi lemn şi obiecte de patrimoniu colecţionate de Î.P.S. Dr. Antonie Plămădeală, toate aceste spaţii mărturisind intenţia de a face din Mânăstirea Brâncoveanu un centru de spiritualitate ortodoxă şi de cultură românească.
Ca o recunoaştere a meritelor şi suferinţelor domnitorului martir, ctitorul Mânăstirii de la Sâmbăta de Sus, Constantin Brâncoveanu, împreună cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi cu ginerele său, sfetnicul Ianache, aceştia au fost canonizaţi la 21 iulie 1992 de către Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, iar sărbătorirea lor, înscrisă în calendarul ortodox sub denumirea de ,,Sfinţii Martiri Brâncoveni”, se face în 16 august.
După 208 ani de la dărâmarea ei în anul 1785, Mânăstirea Brâncoveanu a reînviat în ziua de duminică, 15 august 1993, la sărbătoarea ,,Adormirea Maicii Domnului”, când s-a sfinţit biserica nouă ce poartă hramul Sfinţilor Martiri Brâncoveni, ca şi întreaga mănăstire. Sfinţirea a fost săvârşită de către Sanctitatea Sa Bartolomeos I, Arhiepiscop al Constantinopolului, Noua Romă, Patriarh Ecumenic, de către Prea Fericitul Părinte Teoctist, Arhiepiscop al Bucureştiului, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi Patriarh al României, de către Î.P.S. Dr. Antonie, Mitropolit al Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului, şi de alţi înalţi ierarhi, preoţi şi diaconi.
Un mare renume a adus mânăstirii atelierul de pictură pe sticlă. Se cuvine să arătăm că şcoala de zugravi, întemeiată de Brâncoveanu la Sâmbăta, a împământenit aici Stilul brâncovenesc, mai întâi în picturi murale la bisericile din această parte a ţării, iar apoi în pictura pe sticlă, al cărei leagăn de formare a fost Ţara Făgăraşului.
Astăzi, atelierul de pictură pe sticlă, în care se lucrează într-o manieră nouă picturi tradiţionale pe sticlă şi creaţii noi, este cea mai importantă şcoală de pictură din ţară, şcoala condusă de Părintele Arhidiacon Calinic Morar.
Muzeul Mânăstirii Brâncoveanu deţine astăzi una din cele mai bogate colecţii de picturi vechi pe sticlă, aparţinând secolelor XVIII-XIX, în mare majoritate executate în maniera popular-naivă, în care predomină Stilul brâncovenesc, lucrări de mare valoare istorică.
Pe latura vestică a incintei se află locurile de odihnă veşnică ale ultimilor Mitropoliţi ai Transilvaniei. Să amintim şi clădirea ,,Academiei de la Sâmbăta”, ce se înalţă acum lângă incinta lăcaşului de cult, pentru a ne face o idee de ansamblu asupra Mânăstirii Brâncoveanu de la poalele Munţilor Făgăraş.
În prezent, obştea mânăstirii numără 35 vieţuitori, fiind condusă de părintele stareţ Arhim. Ilarion Urs. (Va urma)
Pagină realizată de Ştefan ISAC
