Pictura

Pictura executată de Nicolae Grigorescu în ulei, în perioada 1859-1861, reprezintă o culme a artei religioase româneşti din veacul al XIX-lea. Programul ansamblului este concentrat, fiind compus din câteva teme esenţiale pentru iconografia unei biserici ortodoxe: Iisus Pantocrator cu apostoli, prooroci şi evanghelişti în turlă; Maica Domnului cu Pruncul, Dumnezeu Tatăl, îngeri şi sfinţi ierarhi în altar; Naşterea şi Învierea Domnului în naos, deasupra absidelor laterale, glorificări ale lui Iisus şi Maicii Domnului cu Pruncul în semicalotele absidelor laterale; Binecuvântarea pruncilor, Rugăciunea din grădina Ghetsimani, Drumul crucii şi Punerea în mormânt, Intrarea în Ierusalim în naos şi pronaos; Sfânta Treime Noutestamentară, Dumnezeu creând cerul şi pământul şi Dumnezeu despărţind lumina de întuneric în calotele pronaosului şi vechiului exonartex; sfinţi militari, mucenici şi muceniţe, sfinţi cuvioşi şi cuvioase, în registrul inferior din naos şi pronaos.

Încadrându-se tendinţei neoclasice manifestate în pictura religioasă românească din prima jumătate a secolului al XIX-lea, Nicolae Grigorescu şi-a depăşit contemporanii, ancoraţi în academism, realizând la Agapia portrete şi peisaje pline de viaţă, armonie şi seninătate. Artistul şi-a căutat uneori modelele în pictura Renaşterii şi barocului, inspirându-se din operele lui Rafael, Tizian sau Rembrandt, popularizate prin intermediul gravurilor. Iconostasul a fost pictat, de asemenea, de Grigorescu. Icoana Cina cea de Taină are ca model celebra compoziţie a lui Leonardo da Vinci. Icoana Sfântului proroc Daniil, din nord, este autoportretul tânărului Grigorescu. În faţa tâmpei, poate fi admirată una dintre cele mai vechi icoane din ţară, înfăţişând pe Maica Domnului cu Pruncul, operă artistică de autentică tradiţie bizantină.

Alte construcţii aferente mânăstirii: zidul înconjurător, gros de aproape doi metri, turnul-clopotniţă şi chiliile supraetajate, adosate zidului, datează din veacul al XVII-lea, suferind mai multe reparaţii de-a lungul vremii.

Paraclisul mânăstirii este ctitoria mitropolitului Veniamin Costachi şi a schimonahiei Elisabeta, sora sa. Ansamblului mânăstiresc îi aparţin, de asemenea, bisericile din lemn Sfântul Ioan Bogoslovul şi Adormirea Maicii Domnului, situate în afara incintei, care au suferit numeroase prefaceri, ultimele datând din secolul al XX-lea. În satul mânăstiresc se mai păstrează case monahale din secolul al XIX-lea, cu elemente decorative specifice stilului neoclasic.

Renumele Mânăstirii Agapia este legat şi de activitatea unor oameni de cultură români, precum Alexandru Vlahuţă, Barbu Delavrancea, Nicolae Grigorescu, I.D. Ştefănescu. (Va urma)