În anul 1988 s-a făcut o extindere a clădirii de la apus, pentru a fi mărit spaţiul care adăposteşte colecţia de obiecte vechi bisericeşti, iar în 1989, cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Părinte Timotei al Aradului, obştea mânăstirii, în frunte cu stareţul Timotei Iftimie, a început construirea unei noi biserici, pe locul unde mai înainte fusese amenajat un paraclis de iarnă. Lucrările au fost finalizate în anul 1997, la 28 septembrie, când Prea Sfinţitul Părinte Timotei a săvârşit slujba târnosirii bisericii, cu hramul Pogorârea Duhului Sfânt. Pictura, în tehnică fresco, a fost executată de artiştii Radu şi Alexandrina Jitaru, iar lucrările de sculptură din interior, de Vasile Gavriloaia, din Târgul Neamţ. Mozaicurile exterioare au fost realizate de pictorul Victor Jurcă, din Lugoj.

Tot în ultima vreme, Mânăstirea Hodoş-Bodrog a fost înzestrată cu noi chilii şi edificii gospodăreşti. De asemenea, s-au construit o casă şi o gospodărie-anexă în satul Bodrogu Nou – ca loc de refugiu în cazurile în care apele Mureşului se revarsă până în incinta mânăstirii. Aceasta va servi şi ca arhondaric (casă de oaspeţi).

În anul 2000 s-a pus piatra de temelie a unui metoc, închinat Cuvioasei Paraschiva, în pădurea mânăstirii din apropierea satului Bodrogu Vechi, comuna Pecica. Deoarece Mânăstirea Hodoş-Bodrog a fost singura mânăstire din Ardeal şi Banat care a supravieţuit de la generalul Bucow (1761) până după Primul Război Mondial, aici şi-au primit tunderea în monahism mai multe personalităţi bisericeşti, care au adus o contribuţie substanţială în ceea ce priveşte viaţa Bisericii Ortodoxe din Ardeal şi Banat, precum şi din alte eparhii de peste Carpaţi, sau chiar din America. Această mânăstire păstrează şi câteva obiecte de patrimoniu, nu multe la număr, dar foarte importante, atât pentru mânăstire, cât şi pentru această zonă geografică în care se află. De asemenea, mânăstirea mai păstrează şi valoroase cărţi bisericeşti, manuscrise şi tipărite, începând cu secolul al XVI-lea şi terminând cu o bogată bibliotecă adusă la zi. Dintre acestea menţionăm doar câteva: Psaltirea de la Veneţia – 1520, Explicarea credinţei ortodoxe a Sfântului Ioan Damaschin – Bazel, 1548, Canoanele Sfântului Vasile cel Mare – Ostrog, 1594, Biblia – Ostrog, 1581, Diverse manuscrise din secolul al XVI-lea (copiate de călugării de la Mânăstirea Hodoş-Bodrog), Evanghelia – Moscova, 1701, Octoih – Buzău, 1700, Biblia de la Blaj – 1795, Evanghelia – 1758, Biblia lui Andrei Şaguna – Sibiu, 1856-1858 şi altele. (Va urma)

Pagină realizată de Ştefan ISAC