La Biserica din Ghelari şi la Sf. Mănăstire Prislop
Prin grija şi cu binecuvântarea Episcopului nostru de Caransebeş, P.S.S. Lucian, în 9 octombrie, Corul ,,Gheorghe Dobreanu” al Catedralei Sf. Mare Mucenic Gheorghe din Caransebeş a fost într-un pelerinaj în judeţul Hunedoara, la Biserica din Ghelari şi Mănăstirea Prislop, fiind însoţit de diaconul Cătălin Găină. Din Hunedoara, pe DJ 687 E, la o distanţă de 20 km, trecând pe lângă Lacul Cinciş pe un drum asfaltat, şerpuind o zonă de vis, muntoasă, cu peisaje mirifice, am ajuns în Ghelari. Am dat răspunsurile la Sf. Liturghie, unde au slujit diacon Cătălin Găină, preotul satului, Marius Mocanu, şi părintele iconom stavrofor Daniel Aron Alic. Corul a fost dirijat de prof. Mariana Poneţchi.
De la părintele iconom stavrofor Daniel Aron Alic, Consilier cultural al Episcopiei Caransebeşului şi fiu al comunei Ghelari, am aflat câteva date legate de istoria acestui lăcaş de cult. Biserica Ghelari se află în localitatea transilvăneană omonimă, Ghelari, sau Ghelar, în judeţul Hunedoara, fiind cea mai mare comună din Ţinutul Pădurenilor, cu o populaţie de peste 2.000 de locuitori şi având o foarte îndelungată istorie. Localitatea Ghelari apare în documente încă dinainte de Naşterea lui Hristos. În jurul anilor 213-215 î.Hr., aşezarea apare ca loc de unde se extrăgea minereu de fier. Potrivit părerii academicianului Constantin Daicoviciu, străvechea inscripţie ,,Natus ibi ubi ferrum nascitur”, adică ,,Născut acolo unde se naşte fierul”, cuprinsă în ,,Corpus Inscriptiorum Latinorum”, se referea la localitatea Ghelari. Prima atestare a unei biserici ortodoxe există încă dinainte de anul 1700. Cea mai veche aşezare de cult a creştinilor ortodocşi despre care avem cunoştinţă era amplasată în locul numit ,,Valea Caselor”. Ulterior, în secolul al XVIII-lea, este ridicată o biserică în zona ,,Deal”, fiind construită de George Berencz. Acesta, deşi era de cult calvin, a ridicat o biserică credincioşilor ortodocşi, drept mulţumire pentru vindecarea soţiei sale de cancer, în urma unui Sf. Maslu slujit de preoţii ortodocşi din Ghelari. Biserica este construită din piatră şi străjuieşte şi astăzi Ghelarul, alături de noua Catedrală, zidită după 1940.
În anul 1973, în 4 noiembrie, avea loc sfinţirea noii şi ,,fără de pereche”, în minunăţie, a ceea ce azi se cunoaşte sub numele de Catedrala din Ghelari. În septembrie 1939, părintele Florea Nerva a sfinţit piatra de temelie a unei noi biserici, săpându-se fundaţia, lângă aceea istorică a lui Berevoi. Nici el nu credea că va fi atât de greu şi că lucrarea va dura 34 de ani. Deşi toţi minerii din Ghelari au consimţit să dea 7 la sută din salariu pentru biserică, banii tot nu ajungeau pentru ca visul să devină realitate. Începând cu anul 1940, Corul mixt ,,Munca şi lumina”, împreună cu Fanfara Exploatării Miniere Ghelari, au făcut un periplu în întreaga ţară pentru adunarea de fonduri necesare ridicării bisericii. Zidurile au fost înălţate la 3 metri până în anul 1945, iar în perioada 1945-1955 lucrările s-au oprit datorită prigoanei comuniste, căreia i-a căzut pradă şi preotul Nerva. Dar, negăsindu-se acuzaţii, el a fost eliberat. Jertfa de zi cu zi a sătenilor – bani, muncă şi mâncare –, ajutorul pelerinilor, contribuţia substanţială a Combinatului de la Hunedoara şi a Minei, prin materialele oferite, au făcut ca în 1960 zidurile ,,Bisericii” să fie încheiate. Sacrificiile localnicilor pentru construirea lăcaşului de cult au fost multe. Pictorul principal al bisericii a fost Constantin Niţulescu. Pictarea bisericii a durat şapte ani (1960-1967), în ciuda faptului că la realizarea ei au lucrat cinci artişti. Pictorul Constantin Niţulescu a împodobit cei 4.000 de metri pătraţi cu o pictură ,,fără seamăn”. Fresca este realizată în stil ,,buno fresco”. Fiecare sfânt pictat se orientează în funcţie de persoana care îl priveşte. Iconostasul este poleit în aur, la fel ca şi icoanele, pentru această operaţiune folosindu-se peste 4 kilograme de metal preţios.
După restaurare, biserica este zugrăvită pe exterior şi sunt pictaţi heruvimi pe pereţii turlelor. Dimensiunile bisericii sunt impresionante: 47 de metri lungime, 21 lăţime, 47 înălţime. Planul este bizantin, adică cruce greacă înscrisă, prezentând cupolă, altar, naos şi pronaos. Deasupra se înalţă şapte turle, două în faţă, cu o înălţime de 47 de metri, cea mai impunătoare fiind cea din mijlocul bisericii – cupola. Iconostasul este turnat din ghips de către Leonard Auner, fiind poleit cu foiţă de aur, ca de altfel întreaga pictură din biserică. Arhitectura Bisericii din Ghelari îmbină mai multe stiluri, specialiştii neputându-se pronunţa cu certitudine în acest sens.
În Ţara Pădurenilor, aici, la Ghelari, această biserică este unul din cele mai mari lăcaşuri de cult din ţară, construit într-o comunitate rurală, trecând prin istorie ca un martir. Înainte de a creşte maiestuos, pe un vârf de munte, din sudoarea minerilor şi tenacitatea ieşită din comun a unui preot, acest lăcaş de cult a fost doar un vis neobişnuit. La porunca lui Dumnezeu Însuşi, a fost clădită pe cel mai înalt loc din sat, care s-a dovedit a fi o adevărată Golgotă. Pentru ca aceasta să se nască, iar apoi să nu moară, minerii din Ghelari şi-au îngropat la temeliile ei viaţa. Datorită mărimii şi istoriei sale, biserica este fala Ţării Pădurenilor şi primeşte în pântecul său până la o mie de suflete, adică aproape toată suflarea ortodoxă din comună. Toată existenţa ei este presărată cu evenimente neobişnuite, unele dramatice, altele fericite. Pentru salvarea de la prăbuşire a lăcaşului s-au căznit trei generaţii de ghelari. Atât scările de la intrarea în biserică, cât şi întreaga construcţie sunt pavate cu marmură, iar icoana cupolei de la intrarea în biserică este realizată din mozaic. Faptul că, în numai 22 de ani, din această localitate au absolvit 30 de teologi, putem să spunem că este un lucru unic la nivel naţional şi că spune multe despre nivelul de spiritualitate al locuitorilor de aici.
În numele coriştilor prezenţi aici, şi pe această cale, ţinem să mulţumim părintelui Daniel şi celor care s-au implicat în organizarea pelerinajului nostru în comuna Ghelari. (Va urma)
Ştefan ISAC
Cele două biserici de la Ghelari, în stânga Biserica Veche (din piatră) Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, şi Biserica cea nouă, numită Catedrală, cu hramul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel
