La Facultatea de Electrotehnică a Institutului Politehnic Timişoara, doi veri evrei, originari din Caransebeş, începeau documentarea pentru construirea unui computer. După o muncă de câţiva ani, Iosif Kaufmann şi Wilhelm Löwenfeld, ajutaţi de o echipă de tehnicieni de la Facultatea de Electrotehnică (aflată atunci în clădirea fostului Liceu piarist), în principal de tehnicianul Herbert Hartmann, au finalizat computerul MECIPT-1 (Maşină Electronică de Calcul a Institutului Politehnic Timişoara), primul computer conceput şi realizat într-o universitate românească şi primul computer alfanumeric românesc.

Computerul, din prima generaţie, ocupa o cameră întreagă, avea peste 2.000 de tuburi electronice, 20.000 de rezistori şi condensatori, peste 30 km de conductori, registre pe 31 de biţi, memorie rezidentă pe tambur magnetic – 1.024 x 31 biţi şi realiza 50 de operaţii pe secundă. Consumul de energie electrică era de 10 KW/oră.

Cu ajutorul MECIPT-1 s-a proiectat cupola Pavilionului Expoziţional Bucureşti, actualul Romexpo, Barajul Vidraru (în 18 zile, în loc de 9 luni, cât ar fi durat proiectarea manuală), s-a dimensionat reţeaua de apă din Arad, s-a realizat automatizarea procesului de producţie la Fabrica de Bere „Timişoreana” şi s-au proiectat o mulţime de clădiri, în diverse oraşe.

Computerul timişorean a devenit rapid una dintre cele mai faimoase maşinării produse în România. Nu exista ziar sau revistă din ţară în care să nu se fi scris despre acest calculator. În preyent, MECIPT-1 este o piesă de muzeu ce poate fi văzută la Secţia de tehnică din cadrul Muzeului Banatului, însă el nu mai este funcţional.

Petru FUCHS