Dialog cu binecunoscutul şi îndrăgitul interpret de muzică populară Adrian Stanca
– Cum ai ajuns să cânţi, şi de unde izvorăşte dragostea pentru muzica populară, dragă Adrian?
– Mai întâi vreau să-i salut pe toţi cititorii ziarului, şi pe toţi iubitorii de muzică populară din Banatul meu drag! Sunt născut la ţară, într-o familie de oameni simpli, iubitori de cântec şi de tradiţii, şi nu mi-a fost greu să mă apropii de acest gen muzical mult îndrăgit de toţi cei care simt româneşte. La noi, la Hitiaş, în familia noastră, dragostea pentru cântecul popular ne-a fost sădită în suflet de către părinţii noştri. De fiecare dată, participam împreună cu ei la rugile satului, ori la alte manifestări, împreună cu cei doi fraţi ai mei, unde se cânta şi se juca româneşte, ceea ce se mai întâmplă şi în ziua  de astăzi. Aşa că nu mi-a fost greu să mă apropii de cântecul nostru şi de a-l face, mai târziu, cunoscut lumii întregi, pentru că-i cântecul nostru de aici, din Banat, şi mi-s mândru că-s bănăţan.
– De unde îţi culegi melodiile?
– La începuturile carierei mele de interpret, am bătătorit cărările satelor bănăţene şi am reuşit să-mi fac un repertoriu care să mă reprezinte. Nu i-am uitat nici pe înaintaşii noştri, voci de aur ale melosului bănăţean – Mariana Drăghicescu, Aurelia Fătu-Răduţu, Ana Pacatiuş, Tiberiu Ceia, Nicoleta Voica, Achim Nica şi pe mulţi alţii… Cu o asemenea „armată” de artişti nu mi-am putut permite să ştirbesc cântecul nostru de aici, şi întotdeauna am căutat să aduc lucruri frumoase şi cât mai plăcute urechii celui care ascultă. Iată că anii au trecut şi acum pot spune cu mândrie că şi eu sunt, poate, un creator… anonim. De aceea, o parte din cântecele mele sunt inspirate din viaţa de zi cu zi a noastră, a bănăţenilor. Toate cântecele mele sunt trecute prin filtrul sufletului meu, pentru a putea să le dăruiesc cu drag celor care iubesc cântecul banăţean.
– Crezi că interpretul de muzică populară ajunge mai aproape de sufletul omului decât un alt artist?
– Cu siguranţă reuşeşte să ajungă mai repede la sufletul omului. Eu cred şi susţin cu tărie că interpretul de muzică populară este cel mai apropiat de mintea şi inima omului, datorită faptului că întotdeauna reuşeşte să scoată în evidenţă ce avem mai de preţ: dragostea, voia-bună, obiceiurile, tradiţiile noastre, şi nu în ultimul rând cântecul. Un rol important în promovarea unui artist îl au Radioul şi Televiziunea. Aş putea spune că am fost unul dintre interpreţii care a avut parte de un „tratament” aparte din partea Televiziunii Române şi a emisiunii „Tezaur focloric”, realizată de doamna Mărioara Murărescu, cea care de altfel m-a „crescut” ca interpret şi m-a pus în valoare la fiecare apariţie. Şi cu această ocazie doresc să îi mulţumesc pentru tot.
– Prin ce se deosebesc interpreţii de la şes, de cei de la munte?
– De regulă, cântecele de la şes sunt mai lente, unde întâlnim piese de largă circulaţie, cum ar fi sorocul, pă loc, hora, ardeleana, pe când cântecele de la munte sunt mai antrenante – brâul, ardeleana de la munte, jocul de doi, şi am dat doar câteva exemple.
– Ai două fete frumoase şi talentate, care-ţi calcă pe urme în ale cântatului. Tu le-ai îndrumat şi încurajat să cânte?
– Da, într-adevăr, am două fiice, Raluca şi Oana, şi mă mândresc cu ele. Acum, la noi, în lumea muzicii populare, este o modă ca interpreţii să-şi promoveze copiii. La mine nu s-a întâmplat aşa, dar la un moment dat m-am trezit că amândouă vor să cânte. Eu am crezut că ele glumesc, dar iată că ceea ce îşi doreau s-a concretizat prin înregistrarea câtorva piese în duet şi chiar individual. În momentul în care am început munca, pot să spun că nu prea am avut multe bătăi de cap, deoarece au o ureche muzicală foarte bună. Nu sunt sigur că vor urma o carieră artistică, însă ceea ce pot să spun este faptul că le place ceea ce fac. Eu am să le susţin cu mult drag.
– Ce înseamnă doina pentru un interpret de muzică populară?
– Totul. Interpretul care nu ştie să doinească, ar cam trebui să se lase de meserie. Doina este cântecul de suflet al românilor, iar doina bănăţeană a fost una dintre acele cântări care au ajuns imediat la sufletul omului. Acest lucru s-a datorat şi marilor valori interpretative ale Banatului: Mariana Drăghicescu, Achim Nica, Iosif Ciocloda. De aceea cred că nu poate exista o nuntă, petrecere, şi mai ales spectacol, fără cel puţin o doină.
– Este răsplătită munca interpretului de muzică populară?
– Vorbind de răsplata materială, aşa şi aşa. Cea mai mare răsplată pentru un interpret este recunoaşterea de către public a eforturilor pe care un artist le face. Atunci când te afli în comunitate şi eşti recunoscut de către admiratori, de publicul telespectator, eu cred că este cea mai mare răsplată pe care o poate primi un artist.
– De ce crezi că muzica populară din Banat e iubită în toate zonele ţării?
– Cred că muzica din Banat are ceva special. Indiferent că te afli în Moldova, Maramureş, Oltenia ori Dobrogea, ritmul muzicii bănăţene se face cunoscut, pentru că în aceste cântece au fost puse toate trăirile sufleteşti ale omului. Însă, ca interpret de muzică populară, pot să spun că toată muzica populară din spaţiul românesc este la fel de frumoasă şi iubită de românii de pretutindeni.
– Ce transmiţi celor ce iubesc muzica populară?
– Tuturor iubitorilor cântecului popular, în general, şi celor care se regăsesc în muzica bănăţeană, în special, le doresc să aibă parte numai de dragoste, prosperitate, şi îi aşteptăm prin Banat, să ne cunoască mai bine… la noi acasă!
A consemnat
Adalbert GYURIS