Frumuseţea satului din Banatul de Munte este adesea animată de oameni talentați, ce transmit generațiilor următoare obiceiurile și tradițiile locurilor. Un astfel de om este și scriitoarea în grai bănățean Dorina Şovre.
Ea s-a născut în satul Peştere, comuna Constantin Daicoviciu, în 11 mai 1955. A urmat şcoala elementară în localitatea natală, gimnaziul şi Şcoala Populară de Artă – Secţia actorie, din Reşiţa. A activat ca actriţă şi instructor la Teatrul Popular din Caransebeş. Primele versuri scrise în grai i-au fost prilejuite de un concurs al unei ediţii a Festivalului literar „Nichifor Mihuţa” de la Casa de Cultură din Caransebeş, la care a participat cu poezie şi a fost răsplătită cu premiul I.
Are o mare contribuţie la dezvoltarea poeziei în grai bănăţean în zona Caransebeş, prin crearea şi îndrumarea, împreună cu Constantin Şovre, a Cenaclului „La Poşmândre”, de pe lângă Radio 11 Plus din Caransebeş. Mărturii semnificative ale eficienţei activităţii cenacliere a Dorinei Şovre şi a dăruirii sale radiofonice sunt emisiunea „Şeasu gugulanilor” de la postul de radio din Caransebeş şi volumele „La Poşmândre”, publicate cu începere din anul 1998.
Dar, desigur, impunerea Dorinei Şovre ca „poietă de frunce” s-a făcut prin propriile volume de poezie în grai bănăţean. A publicat cărţile: Vă port în suflet, Editura Ionescu, Caransebeş, 1997, Dî la Săbeş la Lugoj (în colaborare cu Sorin Olariu şi Ştefan Pătruţ), Editura Dacia Europa Nova, Lugoj 1998, Plină-i lumea dă menuni, Editura D.E.N. Lugoj, 1999. La acestea se adaugă prezenţa sa cu grupaje substanţiale de poezie în volumele „La Poşmândre”. A mai publicat volumele: Dor de cântec şi cuvânt, Editura 385 Aurel Turcuş Mirton (Colecţia „Folclor”), Timişoara, 1999, Şurubel… niţel… Catrene, fabule, parodii, Editura Ionescu, Caransebeş, 1999, Anotimpul îngerilor (poezie), Editura Junimea, Iaşi, 2002, Exerciţii de dialog, Editura Popa’s Art, Timişoara, 2002. Este cuprinsă în volumele: Toamna se numără epigramiştii…, Editura Ionescu, Caransebeş, 1998, Apostrof(aţii) – Epigramă, Editura Ionescu, Caransebeş, 1998, Antologia epigramei româneşti, 2000, Şt. Pătruţ, Antologia poeziei în grai, Editura D.E.N. Lugoj, 1999. A colaborat la publicaţiile: „Renaşterea bănăţeană”, „Vrerea”, „Orient Latin” (Timişoara), „Redeşteptarea”, „Banatul nostru” (Lugoj), „Timpul”, „Semenicul”, „Revista noastră” (Reşiţa), „Cuvântul libertăţii” (Calafat), „Cenaclul Artelor” (Caransebeş), „Epigrama”, „Tăt Bănatu-i fruncea” etc.
Scriitoarea Dorina Şovre a petrecut anii copilăriei în localitatea natală Peştere, luând contact cu tradiţiile şi obiceiurile satului bănăţean. Frumuseţea satului natal, obiceiurile şi tradiţiile populare ale zonei au avut o contribuţie în devenirea sa ca poetă.
Copil fiind, Dorina Şovre a descoperit pasiunea pentru poezia în grai, participând la serbări, atât activ, cât şi ca spectator.
Şcoala elementară a urmat-o în localitatea natală, primii ani conturând temelia personalităţii scriitoarei în grai. Astfel, pasiunea pentru poezia în grai a descoperit-o încă din copilărie.
Obţinerea premiului I în cadrul Festivalului literar „Nichifor Mihuţa” de la Casa de Cultură din Caransebeş, cu primele versuri scrise în grai, a adus în viaţa scriitoarei împlinire sufletească. Acesta a fost primul pas făcut de ea cu încredere în lumea tainică a artei cuvântului.
Poeziile Dorinei Şovre creionează tradiţii şi obiceiuri ale satului bănăţean, evocă chipul celor care i-au fost lumină călăuzitoare în viaţă, ca de exempu, mama. Mesajul lor este de a păstra cu sfinţenie valorile spirituale moştenite de la înaintaşi.
Este greu să raportăm lumea de astăzi la poezia în grai, datorită contactului cu tot ceea ce este nou, însă nostalgia anilor petrecuţi de fiecare la ţară, în căsuţa bunicilor, în momentele de linişte sufletească, îndeamnă cu siguranţă pe fiecare să mai guste din frumuseţea graiului, a obiceiurilor şi tradiţiilor din străbuni, să-şi încălzească sufletul cu lumina adevărată de odinioară.
Scriitoarea Dorina Şovre va rămâne mereu o stea pe cerul satului bănăţean.
Ion TURNEA
