Cuvântul „libertate” este un mister, în ciuda faptului că este un ter­men pe care îl folosim aproape zilnic, şi asta din două motive; primul, deoarece este un concept paradoxal şi care sfidează toate definiţiile; cel de-al doilea, de­oarece în vechiul înţeles, şi anume în cel religios, libertatea a fost, literal, un mister. La origine, libertatea a fost un fenomen indefinibil, ambiguu, care apar­ţinea domeniului magnetic şi contradictoriu, a ceea ce numim „sacrul”.

În zilele noastre, libertatea este un concept politic, dar rădăcinile lui sunt religioase. La fel cum omul de ştiinţă găseşte într-o porţiune de te­ren diferite straturi geologice, în cuvântul „libertate” putem să desluşim dife­rite niveluri de semnificaţie: idee morală, concept politic, paradox filosofic, loc comun retoric, mască pentru tirani Şi, în fond, mister religios, dialog al omului cu destinul.

După răsturnarea barierelor dictatoriale ale sistemelor comuniste din Estul Europei, pe lângă mult-dorita libertate, s-a ivit şi o manifestare nefas­tă a acesteia, respectiv libertinajul. Unde libertinajul era prerogativul clasei „conducătoare”, acum a devenit o preocupare aproape naţională.

Pe lângă excesele de ordin sexual, libertinajul se manifestă şi sub formă de consum de substanţe toxice, adică droguri, a căror folosinţă alterează echilibrul fizic şi mintal al consumatorului.

Parte din droguri erau folosite şi în timpul comunismului, precum al­coolul, tutunul, droguri la care au început să se adauge şi alte substanţe toxico-dependente, promovate de către cei mai ignobili ambasadori ai Vestului în Est, traficanţii de droguri.

După 1990, pe lângă tenişii, blugii şi tricourile cu nume americane, dar produse în ţările lumii a treia, sau muzica „Rap” cu versuri pornografice, o asociere tot atât de cinică se poate observa şi la tinerii din România. Foarte mulţi din aceşti tineri, în special, se aprovizionează cu substanţe ilicite. Aceştia se pleacă frecvent în faţa marelui stăpân cu multe feţe, drogul.

Pe lângă trăsăturile genetice, oamenii cu personalitate slabă sunt vul­nerabili la magnetismul drogurilor. Neîncrederea în sine, pesimismul, lipsa de apreciere a propriilor avantaje şi calităţi (sănătate, minte întreagă, libertate), plictiseală sau pur şi simplu curiozitatea fac din aceşti indivizi candidaţi la vârtejul sinistru, dar atât de atrăgător, al drogurilor. Chiar şi pentru persoanele cu o viaţă relativ echilibrată, grupul de prieteni poate să reprezinte o forţă de presiune enormă în adoptarea consumului de droguri, într-o formă sau alta. Acest fel de misionarism diabolic, combinat cu dorinţa de a face bani creează monştrii cu faţă umană numiţi traficanţi de droguri. Toate drogurile creează plăcere, dependenţă, boală şi moarte. Important este să le cunoaştem şi să înţelegem că drogurile au fost, sunt şi vor fi mereu atât distrugătoare, cât şi creatoare de dependenţă, încă de la început.

TUTUNUL. Printre efectele colaterale negative nicotina din tu­tun paralizează muşchii respiratori; creşte tensiunea arterială; provoacă 30 la sută din cancere în general, şi 87 la sută pulmonar; reduce durata de viaţă cu aproximativ 7 ani; provoacă bronşita cronicâ. Fumatul introduce în organism, pe lângă nicotină şi gudroane, o mulţime de alte substanţe cu efect toxic dovedit, contribuind masiv la inducerea bolilor cardio-vasculare.

OPIACEELE (NARCOTICELE): sunt folosite medical pentru ameliorarea durerilor, dar sunt des abuzate de cei care le iau de amuzament. Exemple de acest fel sunt heroina, morfina, codeina, metadona.

HALUCINOGENELE (ETNOBOTANICELE) afectează percepţia, senzaţiile, emoţiile. Din această clasă putem enumera LSD, ANGEL DUST (praf îngeresc etc.). Produc tahicardie (ritm cardiac crescut), transpiraţii, dilatarea pupilelor, pierderea apetitului, insomnie, uscăciunea gurii, tremor.

COCAINA este extrasă din frunzele de coca (plantă din America de Sud). Este un stimulent temporar; produce halucinaţii, creşte tensiunea arterială; creează nervozitate; febra duce la distrugerea mucoasei nazale, la cei care o prizează; poate produce infarct.

MARIJUANA induce insomnie, lipsă de coordonare corporală, lipsă de concentrare, apetit pentru droguri mai puternice.

CRACK este un drog inferior, influenţa la nivelul creierului manifestându-se după 5 secunde. Impune un comportament imprevizibil, paranoic, atacă creierul şi sistemul imunitar.

ALCOOLUL este un stimulent sau relaxant temporar. Folosirea îndelungată are efecte nocive asupra sistemului nervos central, a ficatului, a aparatului digestiv.

Din fericire, cu toate slăbiciunile omeneşti, asistăm şi la o mişcare a omenirii, de regenerare spirituală şi fizică. Datorită unor mişcări de masă impresionante, dezvoltate la nivel naţional, suntem martorii unor schimbări ce duc la întreruperea ciclului vicios al drogurilor.

Două forţe contează de fapt într-o societate democratică: forţa celor cu capital (acumulat etic sau în mod criminal) şi forţa alegătorilor educaţi.

Interzicerea fumatului în locurile publice este numai un mic capitol în răz­boiul contra drogurilor, dar a creat un precedent care promite să ducă la ani­hilarea abuzului de substanţe toxice, atât forţate asupra populaţiilor, cât şi preluate individual din lipsă de educaţie.

Dr. Matei FENEŞ

Doinel P. MĂRGINEANU