Un vechi proverb românesc afirmă că „Omul sfinţeşte locul”, iar veridicitatea dictonului popular se arată din frecvenţa aproape rituală cu care acesta se repetă în exprimarea socială. Sunt multe locurile şi mulţi oamenii despre care putem realiza o astfel de formulă. Dacă privim istoric sau ne orientăm în contemporaneitate, vedem că înaintaşii noştri au fost mari prin faptele lor, şi mulţi oameni din zilele noastre au sfinţit locurile existenţei lor.
La Marga, prin viaţa cultural-artistică ce a făcut ca fruntaşa localitate bănăţeană să fie recunoscută la nivel naţional şi internaţional, vedem împlinită cu prisosinţă ancestrala cugetare românească. Aici, oamenii, prin contribuţia lor, au făcut ca locul să fie sfinţit mai ales prin cânt, iar cântecul, la rândul lui, i-a purificat pe oameni. În acest fel s-a împlinit KATHARSIS-ul la care ne îmbie arta.
Un reprezentant de cinste al comunei Marga, care a sfinţit nu doar vatra satului, ci şi locurile multe prin care a umblat, este prof. univ. dr. Dumitru Jompan. Contribuţiile Domniei Sale sunt extrem de însemnate şi se întind pe mai multe paliere. Nu este doar animator al vieţii corale prin dirijat, ci şi compozitor, muzicolog, folclorist, etnolog, profesor universitar, formator de conştiinţe culturale, iubitor al gliei străbune, cinstitor de memorie culturală, colecţionar de bunuri culturale şi un redutabil mecena al culturii corale bănăţene şi româneşti.
De altfel, prin amplitudinea exprimării, evenimentul care a adunat acum la Marga multă lume, 115 ani de activitate artistică a Coralei Mărgana, este de departe un moment Dumitru Jompan. Este evocare, este trecut şi prezent, este ospeţie şi cântare, ştiinţă şi cultură, cercetare şi rodire întru cuvânt. Şi cine putea să îmbine totul într-o armonie culturală desăvârşită şi să le rânduiască cu bagheta înţelepciunii mai bine ca Maestrul Jompan? Simpozion ştiinţific, dezvelire de placă comemorativă în cinstea dirijorilor care au activat la conducerea corului, concert aniversar de colinde, oaspeţi aleşi şi multe alte bucurii pentru suflet.
În aceeaşi suită de evenimente sărbătoreşti se înscrie şi prezentarea ultimei cărţi a profesorului doctor Dumitru Jompan: Coruri din Banat. Lexicon, vol. III (S-Z). Judeţele Caraş-Severin şi Timiş, apărută la Editura Mecatrin din Braşov. Dintru început trebuie să mărturisim că este cea de-a 73-a carte din palmaresul autorului, lucru ce dovedeşte seriozitate, conştiinţă ştiinţifică şi perseverenţă. Este vorba despre formaţii corale ce au activat în localităţile din judeţele Caraş-Severin şi Timiş, literele de la S la Z, o lucrare ce întregeşte o activitate de mulţi ani, aşa cum afirmă autorul în postfaţă, fiind coroana unei serii de volume ce cartografiază corurile ce şi-au desfăşurat activitatea în localităţile Banatului. Cartea este extrem de utilă nu numai pentru muzicologi, ci şi pentru istorici, monografişti şi pentru toţi cei care doresc să cunoască în mod cuprinzător viaţa artistică a comunităţilor bănăţene. Seriozitatea şi utilitatea scriiturii se desprinde din aparatul infrapaginal care cuprinde 803 note de subsol, din indicele onomastic şi cel toponimic, din vastitatea şi ineditul bibliografiei (arhive, periodice, cărţi şi studii). Informaţia scrisă este completată de ilustraţii diverse: coperte de cărţi, fotografii ale corurilor, chipuri de dirijori profesionişti şi ţărani.
Deşi la o primă vedere neavizată pare monoton şi anost să derulezi pe pagină date concrete despre un anumit tip de activitate ce s-a petrecut în diferite locuri dintr-o regiune, cei care cunosc valoarea unui dicţionar înţeleg ce muncă şi ce nivel a trebuit să aibă cercetarea Domnului Profesor Jompan şi apreciază la justa valoare cartea prezentată.
Un lucru trist ce trebuie semnalat este faptul că, deşi trăim într-o lume a risipei, nu s-au găsit resurse pentru finanţarea acestei lucrări care, aşa cum am arătat mai sus, încheie şi articulează o importantă cercetare ce s-a desfăşurat episodic, prin volume, pe o perioadă de peste 15 ani. Mai direct spus, cartea a apărut prin grija şi din jertfa familiei Jompan, fără sponsori şi binefăcători. Trebuie să pomenim acum şi pe distinsa Doamnă Lia Jompan, părtaşă, prin implicare nemijlocită, prin aprobare şi susţinere familială, la efortul intelectual al Maestrului Dumitru Jompan.
Cinste Familiei Jompan, Domnei Lia şi Domnului Profesor, pentru viaţa lor de continuă luptă pe scena vieţii culturale din Marga, pentru jertfa de a lăsa în urmă lucruri perene cum sunt cărţile, pentru vizibilitatea muzical-artistică pe care au oferit-o lumii despre localitatea lor dragă şi despre Banat.
Pr. dr. Daniel ALIC
