În perioada 18-20 februarie, Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, cu sprijinul Consiliului Judeţean Caraş-Severin şi al Ministerului Culturii, organizează ediţia cu numărul 41 a Simpozionului Internaţional de Arheologie şi Istorie „In Memoriam Constantini Daicoviciu”. Tema din acest an a prestigioasei manifestări este „Dunărea şi comerţul între Orient şi Occident, din preistorie şi până în epoca contemporană”.
La simpozion şi-au anunţat prezenţa un număr record de participanţi, peste 100 de istorici şi cercetători de la centre universitare din ţară şi din străinătate – Anglia, Franţa, Polonia, Italia, Austria, Croaţia şi Serbia –, alături de specialişti din muzee şi centre de cercetare din România. Printre aceştia se numără conf. univ. dr. Carmen Albert din Reşiţa, dr. Adrian Ardeţ – Caransebeş, prof. univ. dr. Mircea Babeş din Bucureşti, prof. univ. dr. Florin Draşovean din Timişoara, prof. Kristina Džin din Pola – Croaţia, dr. Costin Feneşan din Bucureşti, dr. Milica Tapavički-Ilić din Belgrad, prof. univ. dr. Fritz Mithoff – Viena, prof. univ. dr. Victor Neumann din Timişoara, prof. univ. dr. Virgil Ştefan Niţulescu – Bucureşti, prof. univ. dr. Ioan Piso şi academician Ioan Aurel Pop din Cluj-Napoca, şi prof. univ. dr. Ekkehard Weber din Viena.
Deschiderea oficială a avut loc miercuri, 18 februarie, în Aula Musei Caransebesiensis a instituţiei de cultură din municipiu. La ceremonie au participat Episcopul Caransebeşului, P.S. Lucian Mic, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Ilie Iova, city-managerul Nicolae Borcean, precum şi invitatul de onoare al acestui eveniment, prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, decanul Facultăţii de Istorie Bucureşti.
În deschidere, toţi cei prezenţi în aula muzeului au putut savura un moment muzical de excepţie, concertul susţinut de „Incanto Quartetto”, de la Opera Naţională din Timişoara. În cuvântul de bun-venit adresat invitaţilor, directorul muzeului, Adrian Ardeţ, a subliniat rolul Consiliului Judeţean, atât în desfăşurarea activităţii instituţiei pe care o conduce, cât şi în organizarea acestui simpozion.
„Dunărea este fluviul care uneşte Europa Creştină. Ea leagă Orientul ortodox de Occidentul catolic şi, nu în ultimul rând, este artera spirituală care leagă cei doi plămâni ai Bisericii Apostolice Universale – Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano-Catolică, prin care respiră şi trăieşte în Duh şi Adevăr o lume care şi-a asumat, de 2000 de ani, viaţa în Hristos. În Dunăre şi afluenţii săi şi-au găsit sfârşitul creştinesc şi moartea martirică în Biserica lui Hristos foarte mulţi misionari şi propovăduitori, dar şi foarte mulţi mărturisitori şi mucenici”, a spus P.S. Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului.
Transmiţând salutul preşedintelui Consiliului Judeţean, Sorin Frunzăverde, care nu a putut onora cu prezenţa evenimentul, vicepreşedintele acestui for, Ilie Iova, şi-a exprimat convingerea că, pentru toţi cei prezenţi, simpozionul de la Caransebeş este o adevărată provocare. „Rolul nostru, al celor din administraţia judeţeană, este unul simplu. Având în vedere că Muzeul Regimentului de Graniţă este în subordinea Consiliului Judeţean, noi asigurăm fondurile necesare desfăşurării activităţii instituţiei şi organizării simpozionului, lucru de care, atât în ultimii ani, cât şi în viitor, ne-am achitat şi ne vom achita. Bugetul tuturor acţiunilor muzeului caransebeşean este asigurat şi ţin să-l felicit pe Adrian Ardeţ pentru faptul că agenda de activităţi culturale a instituţiei este foarte încărcată în fiecare an, ceea ce ne onorează, iar noi vom continua să le finanţăm, deoarece lasă în urma noastră lucruri şi fapte frumoase şi notabile”.
„Ca reprezentant al administraţiei locale, vă salut cu toată cordialitatea din partea domnului primar Marcel Vela, care nu a putut fi alături de noi în acest moment deosebit… Pentru mine, acest simpozion internaţional, care, iată, devine tradiţional, reprezintă şi o manifestare de suflet. Spun asta pentru că, personal, l-am cunoscut pe academicianul Constantin Daicoviciu, pe vremea studenţiei mele, la Cluj. Era un om extrem de comunicativ, extrem de jovial, şi cum noi eram foarte mulţi studenţi din Banat la Cluj, domnia-sa găsea timp să fie prezent la Balul Bănăţenilor pe care îl organizam în fiecare an. Ştia să fie şi academic, ştia să fie şi riguros, dar era şi extrem, extrem de prietenos. Era extraordinar să stai alături de această personalitate grandioasă. Îmi amintesc cu plăcere de domnia-sa cu atât mai mult cu cât Diploma mea de licenţă este semnată de Constantin Daicoviciu, şi mă mândresc cu asta”, a spus city-managerul municipiului, Nicolae Borcean.
După acest moment au avut loc două conferinţe, prima susţinută de prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, decanul Facultăţii de Istorie Bucureşti, iar a doua de prof. univ. Ekkehard Webber, profesor emerit al Universităţii din Viena.
În cursul după-amiezii de miercuri, la muzeu au avut loc comunicările pe secţiunile Arheologie, în Aula Musei Caransebesiensis, şi Arheologie Medievală – Ev Mediu, în Sala Constantin Daicoviciu). La prima secţiune, printre alţii, au avut intervenţii Dimitrie Negrei, din Caransebeş – „Plastica descoperită în aşezarea neolotică de la Caransebeş – Balta Sărată, în campaniile 2013-2014”, Caius Săcărin din Reşiţa şi Dimitrie Negrei – „Cetăţile dacice din Clisura Dunării”, Adrian Ardeţ, Lucia Carmen Ardeţ, Lavinia Grumeza şi Dimitrie Negrei din Caransebeş, comunicarea cu titlul „O nouă fortificaţie descoperită în munţi”, acelaşi colectiv, căruia i s-a alăturat Imola Boda – „Tibiscum – Jupa. Noi săpături arheologice la Edificiul XIV”, Lavinia Grumeza din Caransebeş – „Ateliere ceramice post-romane şi sarmate în Banatul sfârşitului de secol III – început de secol V p. Chr.”. La Secţiunea Arheologie Medievală, din judeţul Caraş-Severin au susţinut comunicări Adrian Magina din Reşiţa – „Drumuri, târguri şi mărfuri. «Micul comerţ» în Banatul medieval”, Livia Magina, tot din Reşiţa, „Între Transilvania şi Balcani: rolul Caransebeşului în comerţul transilvănean (sec. XVI – XVII)”, precum şi Ligia Boldea din Reşiţa – „Dinamica activităţilor economice de schimb de pe domeniile funciare ale comitatelor bănăţene medievale”.
Joi, 19 februarie, are loc prezentarea comunicărilor aferente secţiunilor Studii Clasice şi Istorie Modernă – Contemporană, la aceasta din urmă având intervenţii Bogdana Branca din Caransebeş – „Sistemul de carantină din perioada habsburgică, de-a lungul Dunării”, Lavinia Micu din Caransebeş – „Începutul navigaţiei cu aburi pe Dunăre”, Laurenţiu Ovidiu Roşu din Caransebeş, şeful Serviciului Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale – „Izvoare arhivistice privind apa în Banatul Montan, pe parcursul secolelor XIX-XX”, pr, Daniel Alic, de la Episcopia Caransebeşului – „Dunărea bănăţeană în Primul Război Mondial”, Carmen Albert din Reşiţa – „Un proiect de dezvoltare rurală la Dunăre”, Vasile M. Zaberca şi Cristian Rudolf din Reşiţa – „Germanii din Banatul de Sud (1918 – 1940). Comerţul zonal şi de tranzit”, Lucia Carmen Ardeţ din Caransebeş – „Studiu monografic: Colegiul Naţional «Traian Doda» Caransebeş”, Constantin Brătescu din Caransebeş – „Aspecte ale situaţiei economice şi sociale din oraşul Caransebeş între 1941 – 1944”, Mihaela Martin şi Mihai Vişan din Reşiţa – „Comerţul românesc din sud-vest, la începutul secolului XX”, Minodora Damian din Reşiţa – „Reclama – sufletul comerţului”, Horia Pavel Chioariu din Oţelu Roşu – „Familia de pictori Gheorghe şi Corneliu Baba, pictorii bisericii din parohia Ferdinand – Oţelu Roşu”, Ion Cubin din Oţelu Roşu – „Interferenţe spirituale pe Valea Bistrei”, Dumitru Jompan din Caransebeş – „Timotei Popovici – preocupările sale muzicologice”, Vasile Pistolea din Constantin Daicoviciu – „Bradul în cultura tradiţională românească”, Eghita Silvia Pop din Caransebeş – „Din cronica manuscrisă a Parohiei Verendin”, Carmen Neumann din Caransebeş – „Obiecte din lemn legate de credinţe şi obiceiuri”, Florina Fara, Caransebeş – „Obiceiuri şi tradiţii din localitatea Valea-Timişului, legate de naştere”, Cristina Moisă din Caransebeş – „Din activitatea MJERG Caransebeş – 2014”, şi Lucian Ionescu, tot din Caransebeş – „Istoricul fotografiei din România”.
Vineri, 20 februarie, ultima zi a acestui mare eveniment, programul prevede o excursie tematică pe traseul Caransebeş – Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în cadrul căreia participanţii vor vizita Biserica Ferdinand (Oţelu-Roşu) şi Parcul Arheologic şi Muzeul Capitalei Daciei Romane Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Prin numărul de participanţi şi prin valoarea comunicărilor, această manifestare dovedeşte, şi de această dată, că este cea mai importantă reuniune ştiinţifică din partea de vest a ţării.
Sonia BERGER
