Cei cinci tineri caransebeşeni acuzaţi că au constituit un grup de criminalitate informatică au fost puşi în libertate. Aceasta s-a întâmplat după ce Tribunalul Caraş-Severin a decis, în şedinţa de joi, 14 ianuarie, înlocuirea măsurii de arest preventiv a hackerilor reţinuţi în data de 11 martie 2009, ei fiind eliberaţi, cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu. Tinerii sunt judecaţi pentru iniţierea, constituirea de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinirea unui asemenea grup. Ei obţineau date ale unor carduri, pe care le foloseau pentru clonarea acestora, retrăgând astfel din bănci diverse sume de bani. În doar şase luni, învinuiţii au obţinut în mod fraudulos 350.000 de euro. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, ei riscă pedepse cu închisoarea de până la 20 de ani. (C. Senco)
Tribunalul Caraş-Severin a decis, în şedinţa de joi, 14 ianuarie, înlocuirea măsurii de arest preventiv a hackerilor reţinuţi în dimineaţa zilei de 11 martie 2009 – Flavius Cătălin Blăgăilă, Dorel Cristian Cosma, Ovidiu Călin Andraş, Petru Florin Cristescu, Alexandru Mihai, din Caransebeş, Liviu Constantin Coşe din Piteşti şi Ioan Ciufu din localitatea Amara, judeţul Ialomiţa -, care au fost puşi în libertate cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu. De asemenea, inculpaţii sunt obligaţi să se prezinte la instanţă ori de câte ori sunt chemaţi, să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea de instanţă, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori erau chemaţi, să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei, să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme. De asemenea, ei nu au voie să se deplaseze în niciun loc public sau privat, spre exemplu internet-cafe-uri, de unde ar putea accesa sistemul internet (indiferent de mijlocul de accesare – calculator, telefon mobil etc.), nu au voie să se apropie de niciuna dintre persoanele împreună cu care au comis faptele, martorii şi celelalte persoane implicate în cauză, şi nici nu pot comunica cu acestea direct sau indirect. Instanţa le-a mai interzis acestora să exercite vreo meserie sau profesie şi să desfăşoare vreo activitate în exercitarea căreia au săvârşit faptele, spre exemplu ei neputând să fie angajaţi ca informaticieni, operatori calculator şi altele asemenea.
Instanţa judecătorească le-a mai atras atenţia inculpaţilor că orice încălcare cu rea-credinţă a măsurilor şi obligaţiilor instituite conduce automat la instituirea măsurii arestării preventive a celor vinovaţi. Procurorii au introdus recurs, însă acesta nu a fost încă judecat.
În acelaşi dosar, 20 de cetăţeni italieni şi Banca Poste Italiene vor fi de acum citaţi ca martori, în vederea constituirii ca parte civilă.
Tinerii sunt judecaţi pentru iniţierea, constituirea de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinirea unui asemenea grup, în baza Legii 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate la nivel naţional, a Legii 365/2002 a comerţului electronic şi a Legii 161/2003 privind prevenirea criminalităţii informatice.
Ei, în frunte cu Flavius Cătălin Blăgăilă, obţineau date ale unor carduri, date care au fost ulterior folosite pentru clonarea acestora, astfel fiind retrase diverse sume de bani. De asemenea, au fost folosite operaţiuni de fishing, respectiv obţinerea unor conturi ale unor persoane din străinătate cu domiciliul în Italia şi Germania, conturi din care au fost sustrase sume de bani ce au fost apoi virate în conturile făptuitorilor.
În cauză au fost întocmite două dosare, unul la Timişoara şi unul la Reşiţa. În primul este vorba despre accesarea frauduloasă a serverelor unor universităţi din SUA, dar şi a serverelor NASA, de către mai multe persoane din Timişoara şi Caransebeş. Aceste persoane au intrat ilegal în reţeaua informatică, dar la un moment dat au reuşit să facă în aşa fel încât să li se piardă urma. În al doilea dosar este vorba despre clonarea site-urilor unor bănci din Uniunea Europeană şi obţinerea de date despre clienţii acestora, lucruri care au făcut ca depozitele mai multor persoane să fie golite de grupul infracţional. Potrivit anchetatorilor, în momentul în care clienţii băncilor intrau pe pagina clonată, aceştia îşi dădeau toate datele confidenţiale, pentru ca în final pe pagină să apară o eroare.
Anchetatorii susţin că informaţiile erau trimise de filiera din România la o altă subreţea, care opera în Italia şi care golea conturile respective. La fiecare operaţiune de acest gen nu se scoteau mai mult de 1.000 de euro, pentru a nu bate la ochi.
Totuşi, în numai şase luni, ei au reuşit să direcţioneze din Italia spre reţeaua infracţională din România, prin transferuri monetare, peste 350.000 de euro. Poliţiştii au depistat existenţa grupului infracţional în luna mai a anului 2008, după ce au apărut unele plângeri potrivit cărora mai multor persoane le-au dispărut bani din bancă. În momentul arestării preventive, de la domiciliile tinerilor au fost confiscate mai multe calculatoare, care au fost expertizate în vederea obţinerii de informaţii despre activităţile grupului infracţional.
Acum, ei se prezintă în faţa instanţelor de judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire în grup infracţional organizat (Legea 39/2003), pentru care se prevede o pedeapsă cu închisoarea între 5 şi 20 de ani, şi infracţiuni din sfera criminalităţii informatice, prevăzute de Legea 161/2003 şi Legea 365/2002, pedeapsa în acest caz fiind de la 3 la 12 ani închisoare.
Carmen SENCO
