În această perioadă, noua conducere a Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş derulează un amplu proces de schimbare a imaginii instituţiei, după ce clădirea a ajuns într-o avansată stare de degradare. De asemenea, va fi dezvoltat un spaţiu expoziţional, în care va fi expusă statuia Împărătesei Sissi a Austriei, piesă ce se face remarcată printr-o istorie deosebit de zbuciumată. (L. Dinu, C. Senco)
Noua conducere interimară a Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din municipiul Caransebeş derulează în aceste zile un proces amplu de schimbare a imaginii instituţiei, după ce, în ultimii ani, obiectivul în cauză îşi pierduse identitatea. Astfel, în perioada următoare, la Muzeu va fi dezvoltat un spaţiu expoziţional format din două încăperi, iar în aceste condiţii, noul perimetru special amenajat va putea găzdui o expoziţie temporară.
Muzeul deţine un patrimoniu cultural mobil, piesele aparţinând colecţiilor de arheologie, mineralogie, istorie, etnografie, artă, documente şi carte veche, din care aproximativ 20 la sută sunt susceptibile de a face parte din categoria „Tezaur”, conform propunerilor transmise Comisiei naţionale de resort. În trecut, toate aceste exponante erau depozitate în magazii, departe de ochii iubitorilor de istorie, însă vor deveni accesibile vizitatorilor în perioada următoare.
Pentru început, noul director interimar al instituţiei, Adrian Ardeţ, intenţionează să pună în valoare o parte din Tezaur, şi anume piesele descoperite cu ocazia cercetărilor efectuate la vestigiile Bisericii Medievale din Centrul Civic al municipiului de pe Timiş şi Sebeş. Între aceste exponate se regăsesc obiecte de podoabă precum nasturi, inele cu geme antice sau inele cu sigilii. De asemenea, în cealaltă sală va fi expusă statuia Împărătesei Elisabeta de Wittelsbach a Austriei, mai cunoscută sub numele de Sissi. Statuia în cauză se face remarcată, mai ales, printr-o istorie zbuciumată.
Astfel, monumentul a fost amplasat şi dezvelit în Centrul Civic al urbei de pe Timiş şi Sebeş în luna aprilie a anului 1918. În luna decembrie a anului 1918, după Marea Unire, statuia a fost mutată din zona centrală. În perioada noiembrie 1944 – mai 1945, în timpul trecerii Armatei Ruse, monumentul a fost distrus şi îngropat într-un loc necunoscut. Statuia care o reprezintă pe Împărătesa Sissi a fost descoperită din întâmplare în anul 2000, odată cu săpăturile efectuate la fundaţiile Bisericii de lemn de lângă Liceul Pedagogic ,,C.D. Loga”.
Statuia va fi expusă însă fragmentar, directorul interimar al Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, Adrian Ardeţ, intenţionând pe viitor ca, împreună cu specialişti din cadrul Muzeului de Artă din Viena să restaureze respectivul monument.
Mai mult, în această perioadă se lucrează şi la punerea în valoare a unei expoziţii legate de descoperirile din Situl arheologic Neolitic şi de Epocă a Bronzului din zona cartierului caransebeşean Balta Sărată. Aici, echipa de cercetători condusă de Adrian Ardeţ a scos la iveală piese de o valoare excepţională, între care, idoli de lut, topoare neolitice şlefuite, altare, vase cu reprezentaţii zoomorfe, însă cele mai importante exponate sunt două măşti rituale realizate din lut. Descoperirile arheologice din Epoca Bronzului sunt datate în perioada anilor 1700-1500 î. Hr., iar cele Neolitice sunt datate cu 6000-5000 de ani î. Hr.
De menţionat şi faptul că, în momentul de faţă, clădirea ce găzduieşte Muzeul din urbea de pe Timiş şi Sebeş a ajuns într-o avansată stare de degradare, pentru că aici nu au mai fost prestate lucrări de reparaţii de mai bine de 14 ani.
În aceste condiţii, noul director interimar al Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Adrian Ardeţ, a demarat, cu sprijinul colaboratorilor apropiaţi instituţiei, o serie de lucrări de reparaţii curente din venituri autofinanţate. Astfel, se efectuează reparaţii la acoperiş, pentru a se preîntâmpina infiltraţiile de apă de ploaie, acesta fiind, de altfel, şi motivul care a condus la închiderea a nu mai puţin de 11 spaţii destinate expoziţiei permanente. „Sunt lucrări obişnuite, care se fac la orice casă de gospodar. Executarea lor era neapărat necesară, deoarece, din cauza deteriorării unui număr mare de ţigle, apa de ploaie se înfiltra în clădire, afectând sălile de expoziţie şi holurile”, ne-a declarat dr. Adrian Ardeţ, directorul instituţiei.
De asemenea, sunt prestate lucrări de reamenajare în zona principală de acces în Muzeu. Aici se reabilitează şi se finisează treptele de cărămidă, se vopseşte tâmplăria în culoarea verde, iar pereţii sunt zugrăviţi în nuanţa muştar-deschis, culoare militărească, specifică clădirilor de secolul al XVIII-lea, asemenea Palatului Schonbrunn din Viena.
În ultima şedinţă de lucru a Consiliului Judeţean Caraş-Severin a fost aprobat proiectul de reabilitare capitală, prin accesarea de fonduri europene, a imobilului Muzeului din Caransebeş. Proiectul în cauză ar urma să se concretizeze începând cu anul viitor, iar în aceste condiţii conducerea interimară a Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă a decis demararea de urgenţă a lucrărilor de reparaţii curente aici, pentru a proteja clădirea de infiltraţiile de apă sau îngheţurile din iarnă.
Noul director interimar al Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, Adrian Ardeţ, a mai precizat faptul că schimbările spre normalitate din cadrul instituţiei nu se vor opri aici. Astfel, în perioada următoare, la Muzeu va fi amenajat şi un spaţiu expoziţional în sălile de la parterul instituţiei. „Vom expune piese inedite din colecţia Muzeului, piese la care până acum publicul nu a avut acces. Sper ca vizitatorii noştri să aibă o surpriză plăcută”, ne-a spus Bogdana Branca, muzeograf.
Reamintim că imobilul care găzduieşte Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă a fost construit în anul 1753, în timpul împărătesei Mariei Tereza, cu destinaţia de cazarmă pentru grăniceri. Muzeul a fost înfiinţat din iniţiativa Primăriei oraşului Caransebeş, la sugestia academicianului Constantin Daicoviciu, în anul 1952, cu denumirea „Muzeul Orăşenesc”. În anul 1973 a devenit muzeu de rang judeţean, iar titulatura actuală o are din anul 1991. În cadrul instituţiei funcţionează două subsecţii: „Arheologie”, inclusiv vestigiile romane din incinta Rezervaţiei naţionale „Tibiscum”, precum şi „Etnografie pe Valea Bistrei”.
Liviu DINU
Carmen SENCO
