În cadrul ultimei şedinţe a Colegiului Prefectural, reprezentanţii Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Caraş-Severin au prezentat Planul de măsuri anual referitor la prevenirea consumului de droguri în mediul școlar preuniversitar la nivelul județului, în anul școlar 2019-2020.
Astfel, se arată în informare, Agenția Națională Antidrog a efectuat un studiu privind consumul de alcool, tutun și droguri ilicite în rândul elevilor din învățământul liceal și profesional din județul Caraș-Severin, având ca scop „Îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere a problematicii drogurilor, prin evaluarea dimensiunilor și caracteristicilor consumului de substanţe psihoactive în rândul populaţiei şcolare din învăţământul liceal și profesional de zi, din județul Caraș-Severin”.
În urma acestui studiu a reieșit faptul că prevalența consumului de droguri ilicite și/sau NSP, la nivelul județului Caraș-Severin, după tipul de drog consumat, cea mai mare valoare se înregistrează în cazul consumului de canabis/hașiș – 10,1%. În clasamentul preferințelor urmează consumul de NSP – 0,8%, LSD/alte halucinogene – 0,7%, cocaină, amfetamine – câte 0,6%, ecstasy, tranchilizante – câte 0,3%, ciuperci halucinogene – 0,2%, steroizi anabolizanți – 0,1%.
Dintre elevii cărăşeni, peste jumătate au experimentat consumul de tutun – 56,9%, în timp ce 44,7% au declarat un astfel de consum și în ultimul an. Aproape o treime (32,7%) dintre cei chestionați au fumat în ultima lună.
Luând în considerare criteriul „an de studiu”, valorile înregistrate cresc progresiv, în același timp cu anul de studiu: cele mai mari valori pentru toate tipurile de prevalență sunt observate la elevii de clasa a XII-a, în timp ce, cele mai mici la cei de clasa a IX-a.
Consumul de produse alcoolice înregistrează cel mai înalt nivel al prevalenţei consumului dintre toate substanţele psihoactive luate în considerare în acest studiu, ceea ce confirmă faptul că alcoolul este un drog social larg acceptat. Analiza datelor indică faptul că aproape 9 din 10 adolescenţi (90,2%) au consumat băuturi alcoolice cel puţin o dată în viaţă, iar unul din doi adolescenți (54,2%) a declarat că a consumat alcool cel puțin o dată în ultimele 30 de zile, se mai arată în studiu.
Pe sexe, cele mai mari prevalențe sunt observate în cazul băieților. În schimb, în funcție de anul de studiu, cea mai mare prevalență de-a lungul vieții se observă în rândul elevilor de clasa a XI-a, pe poziția a doua în privința consumului de alcool de-a lungul vieții situându-se elevii de clasa a X-a.
Deşi consumul excesiv de alcool, cu experimentarea stării de ebrietate, în perioada adolescenţei, poate cauza probleme de sănătate şi sociale, mai mult de o treime dintre adolescenţi (44,4%) au consumat alcool în exces, de-a lungul vieţii, ajungând la starea de ebrietate, iar 11,2% au experimentat starea de ebrietate cel puţin o dată în ultimele 30 de zile.
Se observă proporții mai mari în rândul băieților pentru acest tip de comportament, pentru toate perioadele de timp luate în analiză. Cu toate acestea, peste un sfert dintre adolescentele chestionate (27,7%) au declarat experimentarea stării de ebrietate cel puțin o dată în viață.
Cele mai mari prevalențe de-a lungul vieții ale consumului excesiv de alcool se constată în rândul elevilor de clasa a XII-a. În schimb, prevalența în ultimul an și în ultima lună înregistrează cele mai mari valori la elevii de clasa a X-a.
În privința percepției adolescenților față de atitudinea părinților în ceea ce privește apariția unui comportament de consum, aceștia percep un nivel de tolerare (permisivitate) al părinţilor mai mare în cazul consumului excesiv de alcool, cu inducerea stării de ebrietate, decât în cazul consumului de droguri ilicite (canabis/hașiș, NSP și ecstasy).
Pentru toate substanțele psihoactive incluse în setul de întrebări, datele indică un nivel de permisivitate puțin mai mare din partea tatălui.
Geanina LUCA